Guvernul a aprobat, în ședința din 27 aprilie, declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”. În acest sens, au fost stabilite imobilele ce vor fi expropriate și sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de expropriator, respectiv Ministerul Transporturilor, pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul ”Variantei de ocolire a municipiului Satu Mare”. Imobilele ce vor fi expropriate sunt situate pe raza localităţilor Satu Mare, Ardud şi Botiz, din judeţul Satu Mare. Potrivit Hotărârii, un număr de 436 de proprietari sau deţinători ai imobilelor supuse exproprierii vor primi despăgubiri în cuantum total de aproximativ 18 milioane lei, din bugetul Ministerului Transporturilor.
Sumele individuale vor fi virate de Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., la dispoziţia proprietarilor de imobile. Prin urmare, așa cum putem constata, cu toate promisiunile făcute de parlamentari – foști și actuali – autorități, chiar și cele făcute de fostul prim-ministru Dacian Cioloș, ne țintuiesc pe mai departe pe lista eternei așteptări, în timp ce pentru alte localități, unele dintre ele nici măcar reședințe de județ, fiind găsite soluții și fonduri pentru variantele ocolitoare.
Fostul director al CNADR, Cătălin Homor, promitea și el la finele anului trecut, sprijin, inclusiv zălăuanilor, așa cum toți cei care s-au perindat în funcții de conducere strategice au făcut-o de-a lungul celor 7 ani de când ne chinuim să demarăm lucrările la tronsonul doi al centurii Zalăului. Instituția și-a schimbat între timp titulatura, evident și conducerea, iar acum, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) întinde brațul salvator, după alte orașe, către Satu Mare, ocolindu-ne din nou pe noi. Zălăuanii și nu numai ei sunt nevoiți să se mulțumească pe mai departe doar cu primul tronson al acestei șosele, o investiție finanţată prin programul Phare Ces Infrastructura Mare 2005, din bugetul UE, bugetul naţional şi bugetul local.
Zălăuanii, dezamăgiți și sătui de povești
Lucrările efective ale primului tronson de șsea ocolitoare au fost finanţate în următoarele procente: aproximativ 55 la sută – UE, 18 la sută – bugetul naţional, 27 la sută – bugetul local. Din bugetul local au fost acoperite toate costurile legate de exproprierea terenului. Valoarea totală a proiectului (primul tronson) a fost de 50,3 milioane lei, din care 3,29 milioane lei reprezintă valoarea exproprierilor, 45 milioane lei – valoarea lucrărilor, iar diferenţa a fost reprezentată de alte cheltuieli (valoarea documentaţiei tehnico – economice, ISC, valoarea contractului de descărcare arheologică, managementul proiectului). La acestea se adaugă costurile cu dirigenţia de şantier acoperite direct de Ministerul Dezvoltării.Investiția a fost împărţită în doua etape, existând şi două motive care ar fi justificat acest lucru: valoarea maximă a ajutorului care putea fi obţinut prin programul Phare era de 6,6 milioane de euro (5 milioane bugetul UE, 1,6 milioane bugetul naţional – valori fără TVA). Diferenţa trebuia acoperită în intregime de la bugetul local.
Pentru întreaga investiţie de 15,5 kilometri de şosea ocolitoare a municipiului, bugetul local nu a putut să acopere diferenţa, suma fiind considerată în mod justificat de autorități ca fiind foarte mare. O altă barieră în calea acestui proiect a fost problema mutării poligonului MApN de la Zalău la Crasna, o operaţiune care a produs disensiuni și controverse atât de partea autorităţilor sălăjene cât şi de partea Ministerului Apărării. Proprietarii de terenuri din Crasna așteaptă în continuare să fie despăgubiți și, prin aceasta, visul unei șosele de centură complete să mai bifeze un pas important, pas căruia îi vor urma alții și alții, ce se vor întinde, firește, peste timp, pentru că sunt încă multe opreliști și lacune în acest proiect, un subiect care devine deja plictisitor.
Nu ne rămâne decât să privim cu jind la ceea ce primesc vecinii noștri și să-i felicităm pentru ceea ce au obținut. O reușită care, cu siguranță, nu își are sorgintea exclusiv în “generozitatea” ori atenția autorităților de la București, cât mai degrabă în munca, lobby-ul și insistența cu care autoritățile sătmărene, indiferent care au fost acelea, au pus umărul zi de zi și au reușit să facă ceea ce, în mod normal, orice ales ar trebui să facă pentru urbea lui în mandatul pe care cetățenii i l-au încredințat prin vot și mai ales prin încredere.
Este inutil să mai adăugăm faptul că toate structurile de conducere din județ și municipiu fac parte din partidul aflat la guvernare, un lucru care ar fi trebuit să cântărească decisiv în favoarea acestui proiect în care oricum nu mai crede niciun zălăuan.
Pe vremea comuniştilor, în Zalău s-a construit o puternică Platformă Industrială, mai mare chiar decât a Oradei. Ăştia nu-s în stare să construiască o banală şosea, da, cică-i, democraţie !
Marc, Bode, Seres si Capilnasiu is vinovati. Poate si Vadan, Olaru si Lungu ca ascund sub pres prostiile politicienilor pentru un blid de ciorba.
nosa gunoi de om ce esti, cu marc si gasca de parveniti
Zalaul a primit asa cum se lauda acum cateva luni primarul Ionel Ciunt 5.5 milioane lei pentru inca un studiu de fezabilitate a restului de centura ocolitoare.