Lovită crunt de pandemie, industria ospitalităţii din întreaga lume a avut de suferit. Dacă în primele luni situaţia a fost acceptată fără prea multă vorbă, odată cu apariţia primelor măsuri de relaxare au fost înregistrate şi primele nemulţumiri. Pe plan local, actorii implicaţi consideră că măsurile dictate de autorităţi sunt disproportionate în raport cu situaţia, oferind şi exemple din celelalte ţări ale UE, şi acuză cabinetul Orban că nu a fost în niciun moment un partener real de dialog. Restaurante închise de luni de zile, mii de oameni în şomaj, măsuri de protecţie care cresc cheltuielile, suspendarea activităţii pe terase de la ora 23.00, mai nou 24.00, sunt câteva dintre problemele arzătoare ale unei industrii care se îndreaptă spre colaps. Organizaţia Patronală a Restaurantelor şi Hotelurilor din România (HORA) a prezentat public, într-o conferinţă de presă, un tabel dintr-o bază de date a Uniunii Europene, potrivit căruia în 29 de ţări europene restaurantele la interior au fost redeschise, în timp ce în ţara noastră sunt în continuare închise.
Specialiştii din această industrie au propus Guvernului mai multe soluţii şi au prezentat şi câteva cereri concrete. Reprezentanţii HoReCa solicită Guvernului redeschiderea în cel mai scurt timp a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii COVID-19; asigurarea distanţării fizice prin menţinerea unui mese libere între două mese ocupate; evitarea aglomerărilor de persoane la ghişee şi grupuri sanitare; purtarea obligatorie a măştii de către client în momentul deplasării către grupurile sanitare, la intrarea sau ieşirea din restaurant. De asemenea, reprezentanţii HoReCa au mai precizat că vor asigura dispozitive şi substanţe virulicide necesare dezinfectării mâinilor clienţilor şi informarea acestora cu privire la modul de utilizare; că vor informa clienţii asupra regulilor de igienă şi distanţare fizică precum şi a necesităţii limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul; că va fi asigurată curăţarea şi dezinfectarea cu substanţe bactericide şi virulicide a spaţiilor/suprafeţelor unde au acces clienţii şi a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei. Aceştia au cerut şi eliminarea obligativităţii purtării mănuşilor de către personalul de servire în interiorul restaurantului, precizând că ei consideră că este mult mai eficientă spălarea frecventă si directă a mâinilor.
Reprezentanţii industriei ospitalităţii mai solicită Guvernului eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 de milioane de euro anual, reglementarea bacşişului/tip-ului din industrie ca venit din alte surse, fără plată CASS; clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dacă nu îndeplinesc condiţii de întreprinderi mari; focusarea controalelor făcute de către instituţiile statului pe respectarea reglementărilor privind raspândirea virusului SARS COV 2.
• Daniel Mischie: „Guvernul poartă responsabilitatea răspândirii virusului Covid-19”
Preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), Daniel Mischie, susţine că Guvernul poartă responsabilitatea răspândirii virusului Covid-19, prin prelungirea interdicţiei funcţionării restaurantelor la interior, întrucât clienţii recurg în a alege soluţii alternative reglementărilor: „Aţi distrus industria pentru o iluzie! Iluzia este că turismul este principalul factor de răspândire a covidului. Oamenii care lucrează în turism – dacă vă uitaţi la mare – nu există focar între ospătar, bucătar, taximetrişti, cameriste. Deci virusul nu provine de la mare (din turismul de pe litoral, n.r.). Evident că poate proveni din transport, din supermarketuri la fel de mult ca şi din turism. Deci suntem o industrie ca toate celelalte. Cele mai mari focare de fapt sunt în instituţiile de stat locale sau în administraţia locală sau centrală, în spitale, acolo sunt focarele de infecţie. Nu cred că aţi auzit vreun restaurant sau vreun hotel care să fie complet închis şi 80% din angajaţi bolnavi de covid. Dar (virusul, n.r.) există în această industrie la fel ca în industria siderurgică şi aşa mai departe, nu suntem o industrie nemaipomenită. Deci asta e iluzia şi asta încearcă Guvernul să vândă, că industria turismului ar putea fi cea care propagă acest covid. Fals, complet fals! Interzicerea funcţionării: atunci practic Guvernul poartă responsabilitatea, că orice interdicţie – dacă vă duceţi la prohibiţie – a făcut de fapt ca alte lucruri se evolueze pe lângă. Ne-am uitat care sunt explicaţiile Guvernului sau a celor îndreptăţiţi să ia măsuri vizavi de piedica pusă restaurantelor şi înţelegem că mare parte din aceste infecţii ar veni din turism. Şi ne-am uitat pe litoral, acolo există colegi de-ai noştri care sunt, începând cu luna mai, ospătari, cameriste, taximetrişti, directori de restaurant, directori de hoteluri, care nu sunt infectaţi. Deci în mod normal, dacă zona turistică ar fi un focar, ar trebui ca toţi cei care lucrează acolo şi care se întâlnesc cu toţi clienţii să fie şi ei la rândul lor infectaţi. Marile focare de infecţii vin din alte industrii şi din alte departamente, cu care evident suntem parteneri, dar trebuie să recunoaştem că în turism nu există o altfel de problemă. (…) Domnule Cîţu, vă jucaţi cu focul fără să ştiţi să gătiţi! Noi astăzi avem nevoie de fluxuri financiare în industrie, suntem în impas cu primirea celor 41,5%, practic suportul pentru salarii, astăzi nu există. Înţelegem că a fost făcută rectificarea bugetară, dar să nu uităm că noi suntem o industrie care nu avem încasări, am plătit aceste sume la bugetul statului, le-am aşteptat înapoi şi ele nu vin. În acelaşi timp, noi nu avem fluxuri financiare în industrie, atât granturi europene, cât şi de la stat. Deci industria trebuie cumva despăgubită pentru acest lucru, prin granturile europene sau, evident, prin suport din partea statului. Noi ne facem datoria, avem investiţii, avem angajaţi, angajaţii vin la muncă, dar nu ne lasă să funcţionăm. Cumva trebuie să ne despăgubească pentru lucrul acesta. Nu vi se pare firesc, dacă eu am investit milioane în restaurantul ăsta, să pot să funcţionez? Iar dacă nu mă lasă să funcţionez şi vrea să rezolve problema sanitară, pe mine trebuie să mă despăgubească, aşa e normal”.
• Dragoş Anastasiu: „Iluzia este că, nedeschizând interioarele restaurantelor suntem în siguranţă, că ne protejăm de covid”
Dragoş Anastasiu, preşedintele Alianţei Pentru Turism – organizaţie care reuneşte patronatele din domeniul turistic, a punctat mai multe lucruri legate de această criză: „Iluzia este că nedeschizând interioarele restaurantelor suntem în siguranţă, că ne protejăm de covid. Noi credem că asta e o iluzie, că nu aici e cauza principală. Nu ştiu dacă lumea întreabă foarte deschis ce se întâmplă la biserici, ce se întâmplă la transportul public, ce se întâmplă la transportul de navetişti. Iluzia este că totul vine din HoReCa. Atunci când întrebăm (la Guvern, n.r.) de ce nu funcţionăm la fel ca peste tot în Europa, răspunsul este „ne uităm la cifrele de infectare”. Minunat! Doar că ceea ce solicităm noi de peste patru săptămâni nu are de-a face cu acest lucru. Noi am spus aşa: ce treabă au restaurantele de interior de pe litoral, sau din Delta Dunării sau din zonele turistice? De ce trebuie să se înghesuie pe terase toţi cei care se duc acolo, în loc să se deschidă interioarele şi să se răspândească oamenii pe un spaţiu mai mare, în condiţii de siguranţă şi control? De ce să nu dăm drumul la interioarele din mall-uri, unde există control? De ce să nu dăm drumul la zonele din balneo, unde există control? (…) Hai să vedem cum de nu avem cazuri în HoReCa, la angajaţii noştri, în schimb (în viziunea Guvernului, n.r.) noi suntem cei care răspândim virusul. Deci din acest punct de vedre argumentul nu ţine. Am mai întrebat un lucru: Dacă deschideţi interioarele, în zona estivală, în balneo, în mall-uri, chiar credeţi că va creşte numărul de infectări? Şi răspunsul a fost că ce spunem noi nu poate fi contrazis. Şi atunci de ce nu facem tot ce face o Europă întreagă – să deschidem restaurantele la interior? Noi nu vrem relaxare, dimpotrivă, noi venim cu măsuri care protejează oamenii, care mergem într-o zonă relaxată, mergem într-o zonă controlată, şi lărgim spaţiile. N-am găsit până acum înţelegere. (…) Înţelegem politicienii, pentru că lumea vrea prudenţă şi pare că redeschiderea interioarelor la restaurante ar fi un act de lipsă de prudenţă, însă pur şi simplu nu credem că este aşa”.
Angajaţii din HoReCa au protestat, ieri, în faţa restaurantelor şi a teraselor unde lucrează, pentru a trage un semnal de alarmă asupra viitorului persoanelor care muncesc în această industrie. Reprezentanţii HoReCa au avut un mesaj înaintea protestului: „Ignoranţa autorităţilor este pe cale să ruineze una dintre cele mai importante industrii ale României! Dacă lucrezi în sau pentru industria HoReCa participă la protestul de miercuri pentru a trage impreună un semnal de alarmă asupra viitorului celor 400.000 ce lucrează în această industrie”. Organizaţia Patronală Hora a transmis o scrisoare deschisă premierului Ludovic Orban în legătură cu situaţia din acest domeniu. Hora îşi exprimă îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului Covid-19 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial: „Lipsa predictibilităţii din industria HoReCa în climatul economic actual nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiţii, responsabilităţi majore faţă de angajaţi, contracte de închiriere şi leasing, contracte cu clienţii externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare etc. În ceea ce priveşte activitatea din alte ţări europene, se poate observa că industria Horeca poate funcţiona. În afara României, toate ţările Comunităţii Europene au redeschis restaurantele (interior şi exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reuşind astfel să menţină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire faţă de România”. Potrivit studiului comandat de Hora, împreună cu organizaţiile membre în APT (Alianţa Pentru Turism), efectuat pe o perioadă de cinci ani, aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% după cum urmează: impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%; impact social (salarii angajaţi şi aport consum) – 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investiţii) – 0,74%. Documentul precizează că redeschiderea teraselor la 1 iunie nu a atras o creştere a numărului de persoane infectate: „Putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranţă, în unităţile în care se respectă reglementările. Aşa cum s-a putut observa, creşterea numărului de îmbolnăviri a avut loc la două săptămâni de la începerea vacanţelor din zonele turistice. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăţi iar incapacitatea autorităţii centrale şi locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări şi controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situaţia pandemică în care ne aflăm”.
• HORETIM: „Guvernul actual poartă responsabilitatea distrugerii sectorului HoReCa”
Asociaţia patronală HORETIM acuză Guvernul de distrugerea sectorului HoReCa prin măsuri „total disproporţionate” faţă de situaţia reală: „Nu există argumente pentru blocarea acestui sector, iar Guvernul actual poartă responsabilitatea distrugerii sectorului HoReCa prin măsuri total disproporţionate faţă de situaţia reală, astăzi fiind afectaţi în mod direct de aceste restricţii nejustificate 400.000 de angajaţi, precum şi aproximativ 210.000 de angajaţi şi furnizori de produse, materii prime şi servicii. Ne dorim protejarea intereselor industriei ospitalităţii şi să îi sprijinim pe toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu”. Preşedintele HORETIM, Corina Macri, susţine că, urmare a crizei cauzate de pandemie şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi, industria HoReCa este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin care a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% faţă de primele şase luni ale anului trecut şi a determinat suspendarea activităţii în cazul a peste 40% dintre operatori. Potrivit acesteia, restricţionarea vânzării şi a consumului în restaurant nu rezolvă dificultăţile statului în a asigura respectarea legii, iar prin aceste restricţii se aduc mari prejudicii industriei ospitalităţii în ansamblu – hoteluri, restaurant, cafenele.
