Creșterea veniturilor mici, suport și pentru companii

De cele mai multe ori, susținerea creșterii veniturilor mici, în special a salariilor mici, este percepută ca și o măsură socială, de multe ori populistă, deoarece politicienii se folosesc de această necesitate pentru a-și face publicitate, așa cel puțin este percepută în rândul opiniei publice. Mai ales că ceilalți au grijă să scoată în evidență acest lucru. Ceea ce propun eu este să privim această necesitate și din punctul de vedere al influenței pozitive asupra companiilor. Desigur, poate părea paradoxal, dar pe lângă creșterea cheltuielilor cu personalul angajat, creșterea veniturilor are și un aspect pozitiv: creșterea puterii de cumpărare, deci va crește consumul, adică va crește și cifra de afaceri a companiilor.

Dar se poate ca veniturile să crească și fără un corespondent în cheltuielile de personal, respectiv prin reducerea contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit, iar acest lucru ar trebui să se întâmple la cei cu venituri mici și foarte mici, iar începutul ar putea fi pentru angajații cu salariul minim pe economie garantat în plată.

De ce? Pentru a le lăsa mai multe venituri în buzunar, pentru a stimula economia, ceea ce ar duce la impozite și taxe mai multe adunate la bugetele de stat. Poate că în prima fază s-ar reduce încasările la buget, dar ulterior acestea vor crește prin taxarea indirectă, repectiv taxele pe consum, TVA, accize etc. De ce această reducere a contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit este mai important să se facă pentru cei cu venituri mici? Pentru că dacă această reducere s-ar face generalizat, consecințele ar fi diferite: cei cu venituri mari și foarte mari ajung la un nivel al cheltuielilor de la care nu mai cresc în continuare, indiferent cât de mari le-ar fi veniturile, pe când cei cu venituri mici, pe lângă creșterea firească a nivelului de trai, vor cheltui mai mult, pentru că în prezent le lipsesc foarte multe lucruri, deci companiile vor avea o piață de desfacere mai mare. Nu aș dori să se interpreteze aceste afirmații ca fiind cinice, dar sunt o realitate, iar cei cu venituri mici chiar au nevoie de venituri mai mari, respectiv de sume mai mari care să le rămână pentru cheltuieli, începând de la cele pentru hrană și îmbrăcăminte, utilități, până la cele pentru sănătate, educație, concedii etc.

Ce mai vreau să menționez este faptul că nu este vorba de măsuri cu caracter doctrinar, respectiv cota unică versus impozitare progresivă, aceasta este o altă discuție, ci este vorba de cum facem ca angajații cu venituri mici să rămână cu mai mulți bani în buzunar, iar propunerea este aceea de a reduce povara pentru cei cu venituri mici, ceea ce, în opinia mea, ar fi și în folosul companiilor.

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro