După „măcelul” pe care l-au produs în judeţ în luna ianuarie inspectorii antifraudă, când au împărţit, numai la nivelul municipiului Zalău, şi în doar o săptămână, amenzi în valoare de 100.000 de lei, echipele de control au revenit în aceste zile pe meleagurile sălăjene. Dacă la începutul anului, în vizorul inspectorilor s-au aflat unităţile de alimentaţie publică, de această dată a venit rândul magazinelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte să fie luate la puricat.
Pentru o mai bună informare a agenţilor economici cu privire la controalele pe care le derulează personalul recent-înfiinţatei Direcţii Generale de Antifraudă Fiscală, AvocatNet.ro vine cu o serie de precizări.
Când inspectorii instituţiei menţionate supun firmele unui control antifraudă, acesta poate fi, conform HG nr. 520/2014 privind organizarea si functionarea ANAF, curent şi tematic, scrie AvocatNet.ro. Cel tematic vizează operaţiuni/activităţi determinate, iar cel curent se efectueaza operativ şi inopinat, având o acoperire mai largă. El vizează legalitatea ansamblului activităţilor desfăşurate de contribuabili, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative, respectarea reglementărilor legale privind circulaţia mărfurilor etc.
În plus, potrivit HG nr. 520/2014, operaţiunile de control curent pot fi făcute în toate spaţiile în care se produc, se depozitează sau se comercializează bunuri şi servicii ori se desfăşoară activităţi comerciale, pentru prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care sunt interzise de legea din România ori cea comunitară. De asemenea, Codul de procedura fiscala stabileşte că controlul operativ si inopinat se poate efectua şi în scopul realizării de operaţiuni de control tematic, care reprezintă activitatea de verificare prin care se urmăreşte constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activităţi economice determinate. Controlul antifraudă se efectuează fără aviz prealabil.
Deşi controlul antifraudă nu presupune avizarea prealabilă a contribuabilului, inspectorii antifraudă trebuie să se legitimeze şi să prezinte ordinul de serviciu – ordin de serviciu permanent sau ordin de control tematic. De asemenea, în cazul în care controlul se desfăşoară la sediul contribuabilului, inspectorii au obligaţia să completeze registrul unic de control.
Ce drepturi şi obligaţii au părţile în timpul controlului antifraudă?
Contribuabilii au dreptul de a fi ascultaţi, de a fi informaţi cu privire la constatările inspectorilor şi de a beneficia de asistenţă de specialitate. În plus, ei au obligaţia de a colabora cu organele de inspecţie şi de a le furniza informaţiile solicitate.
În ceea ce priveşte atribuţiile inspectorilor antifraudă, aceştia au dreptul, printre altele, să reţină documente, să confişte bunurile a căror fabricaţie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită şi să confişte veniturile realizate din activităţi comerciale considerate nelegale.
Conform OUG nr. 74/2013, inspectorii antifraudă fiscală au dreptul să desfăşoare o serie de activităţi specifice, printre care să verifice respectarea reglementărilor legale privind circulaţia mărfurilor pe drumurile publice, pe cai ferate şi fluviale, în porturi, gări, autogări, aeroporturi; să verifice legalitatea activităţilor desfăşurate, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative în activităţile de producţie şi prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării şi comercializării bunurilor şi să aplice sigilii pentru asigurarea integrităţii bunurilor; să confişte bunurile a căror fabricaţie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum şi veniturile realizate din activităţi comerciale ori prestări de servicii nelegale şi să ridice documentele financiar-contabile care pot servi la dovedirea contravenţiilor sau a infracţiunilor; să oprească mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de însoţire a bunurilor şi persoanelor transportate.
În timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, ei sunt obligaţi să poarte uniformă, să păstreze, să folosească şi să facă uz de armamentul şi mijloacele de apărare din dotare, în condiţiile legii, dar şi să utilizeze mijloacele auto purtând însemne şi dispozitive de avertizare sonore şi luminoase specifice.
Contestaţie doar pentru un proces-verbal
În cursul unui control antifraudă, societatea va fi reprezentată, de regulă, de administratorul acesteia sau de un împuternicit. De asemenea, societatea are dreptul de a beneficia de asistenţa de specialitate pe parcursul controlului, astfel că poate fi reprezentată şi de către un specialist. Contribuabilii pot contesta doar un singur proces-verbal dintre cele încheiate de către inspectorii antifraudă. Astfel, în cazul proceselor-verbale de sancţionare a contravenţiilor se poate formula plângere contravenţională, pe calea instanţei.
În cazul în care procesul-verbal este doar unul de constatare, acesta nu poate fi contestat, întrucât nu reprezintă un titlu de creanţă, respectiv o decizie de impunere sau un alt act administrativ-fiscal.Daca respectivul proces-verbal va fi urmat de o inspecţie fiscală şi de o decizie de impunere, atunci se va putea contesta decizia de impunere.
Conform Ordinului ANAF nr. 3721/2013, în activitatea de control, inspectorii antifraudă utilizează următoarele tipuri de documente: procesul verbal, procesul verbal de ridicare/restituire de înscrisuri, procesul verbal de sigilare/desigilare, invitaţia (prin care contribuabilul este invitat şi îi sunt solicitate lămuriri/înscrisuri de către inspectorii antifraudă, la sediul acestora, când se impune efectuarea/continuarea controlului ori controlul nu a putut fi efectuat la sediul social, domiciliul fiscal sau un sediu secundar al contribuabilului şi nici într-un loc stabilit de comun acord cu contribuabilul) şi nota explicativă.
