Ce ne spune, de fapt, BNR?

În ședința din 5 iulie, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7 la sută pe an. BNR justifică menținerea ratei dobânzii de politică monetară prin: ,,incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele cinci luni ale anului, precum și majorările salariale recente sau potențiale din sectorul public, dar și măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv”. Ce vrea să spună BNR? Vrea să spună că avem o politică fiscală nepredictibilă, cu modificări care influențează, uneori decisiv, viața și activitatea companiilor, că veniturile bugetare nu sunt realizate la nivelul prognozat (oare intenționat, pentru a justifica cheltuielile prinse în buget?), că majorările salariale recente sau potențiale din sectorul public sunt factori de risc și incertitudini în ceea ce privește rata inflației, deși nu o spune direct, dar rata dobânzii de politică monetară este utilizată tocmai pentru menținerea stabilității prețurilor. Ne mai spune BNR că   măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare, respectiv eliminarea facilităților fiscale, eventuale creșteri sau introducerea de noi impozite și taxe, reprezintă deasemenea un risc la adresa ratei inflației, ca atare este necesar ca rata  dobânzii de politică monetară să fie menținută la nivelul de 7 la sută pe an. Mai mult, chiar și plafonarea prețurilor la produsele cuprinse în OUG 67/30.06.2023, prezintă ,,incertitudini și riscuri la adresa perspectivei decurg totuși din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază….”.

În continuare, BNR ne spune într-un mod ,,delicat”, că economia merge prost, că deficitul comercial și cel de cont curent se adâncește: ,,Astfel, în prima lună a trimestrului II, vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, pentru prima dată în ultimii aproape trei ani, iar serviciile prestate populației și-au accelerat descreșterea de ritm. Totodată, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali, iar creșterea anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să decelereze. Dinamica anuală a exporturilor a redevenit însă în aprilie vizibil superioară celei a importurilor de bunuri și servicii, care a scăzut mult mai puternic, în principal ca efect al îmbunătățirii raportului de schimb. Astfel, deficitul comercial și cel de cont curent și-au accentuat în luna aprilie declinul față de perioada similară a anului precedent, inclusiv cu aportul creșterii surplusului balanței serviciilor”.

Ce trebuie să înțelegem din comunicatul BNR este că, așa cum am mai spus-o, pericolul inflației nu a trecut, deși prețurile internaționale la energie ne ajută, de aceea fiecare măsură pe care o ia guvernul trebuie să fie foarte atent cântărită.

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro