Carnea, uleiul și pâinea s-au scumpit în pandemie

De la declanșarea pandemiei de coronavirus, în primăvara trecută și până în prezent, la debutul iernii, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu o medie de 18 la sută, relevă un studiu efectuat de Consiliul Concurenței. Ceea ce este îngrijorător este faptul că aceste creșteri de prețuri s-au înregistrat la produse de bază, care fac parte din coșul alimentar al fiecărei familii – uleiul, pâinea, produsele procesate din carne. Analiza se bazează pe preţurile transmise de cei nouă mari comercianți din România (hypermarketuri) pe brand-uri de produs. Chiar dacă pe categorii de produse, fructele şi legumele au înregistrat cele mai abrupte creşteri 22,5 la sută, cel mai mult s-a scumpit salamul Victoria, cu 25 la sută, din categoria procesatelor din carne. “Comerţul alimentar este eroul perioadei de pandemie. În ciuda panicii populaţiei, a problemelor apărute pe lanţul sectorului logistic sau în veriga transporturilor de mărfuri alimentare, comerţul alimentar şi-a dovedit pe deplin rezilienţa, operând creşteri moderate de preţ, spre deosebire de sectorul produselor farmaceutice, unde ne-am confruntat cu preţuri speculative, cazul măştilor de protecţie şi al dezinfectanţilor. În perioada stării de urgență și a celei de alertă, se remarcă o creștere cu 17,8  la sută a vânzărilor de alimente față de aceeași perioadă din anul precedent, de la 2,2 la 2,6 miliarde de lei. Cele mai mari creșteri ale vânzărilor s-au înregistrat în cazul preparatelor din carne de vită (conserve), merelor, făinii de grâu, ouălor, laptelui de vacă, pastelor făinoase și al lămâilor. Şi în cazul prețurilor de vânzare s-a remarcat tendința de creștere. “Conform datelor agregate la nivel de sortiment, 42 din cele 48 de produse au suferit creșteri față de anul anterior, în intervalul 0,3 la sută (pulpe superioare de pui) și 105,6 la sută (mere roșii), în timp ce doar 6 produse și-au micșorat prețul (pulpe inferioare de pui, piept dezosat de pui, morcovi, cartofi albi, ouă mărimea XL și ceapă). Conform datelor agregate la nivel de produs, prețurile medii de vânzare ale produselor din carne s-au majorat în medie cu 11,8  la sută față de perioada ianuarie-iulie 2019. În cazul acestei game de produse, s-au înregistrat și cele mai mari scumpiri în termeni absoluți din întregul set analizat, la nivelul produselor procesate”, arată Raportul Consiliului Concurenţei.

Salamurile și carnea de pui – creșteri de prețuri de peste 20 la sută

Chiar dacă pe medie produsele din carne s-au scumpit doar cu 11,8  la sută, au existat creșteri mai mari în termeni absoluţi. Astfel, cea mai mare scumpire a fost înregistrată la salamul Victoria, cu 25 la sută, dar şi la salamul de Vară, 23  la sută sau carnea de pui, cu 24 la sută. Dar în acest segment au existat şi scăderi de preţ. Cele mai abrupte creșteri ale prețurilor s-au înregistrat în zona sortimentelor de fructe și legume (22,7 la sută, respectiv 1 leu în medie pentru fiecare kg), aceste evoluții fiind strâns legate de proprietățile acestora, apreciate în contextul pandemiei (fie în termeni de perisabilitate redusă-cazul fasolei albe, fie datorită conținutului ridicat de vitamina C – cazul citricelor). Cea mai mare scumpire din perioada pandemiei, cea a merelor roşii, cu 105,6  la sută nu are însă legătură cu pandemia, ci a fost generată de scăderea semnificativă a producției în 2019, la nivel european. În ceea ce privește produsele considerate de bază, s-au remarcat creșteri semnificative în cazul uleiului de floarea soarelui (15,7 la sută), al pâinii albe ambalate și intermediare (14,3 la sută, respectiv 13 la sută) sau al făinii albe (9,7 la sută). În termeni absoluți, prețurile au crescut în medie cu 0,2 lei pentru fiecare unitate (kg/pachet). În cazul produselor lactate sau al ouălor,au fost evidențiate cele mai mici creșteri, rezultatele medii fiind însă influențate de scăderea semnificativă a prețului ouălor tip XL. Raportul CC arată că ulterior declanșării stării de urgență, nivelul prețurilor pentru principalele categorii de bunuri și servicii a urmat evoluții divergente. Principalul motiv îl reprezintă ajustarea comportamentului de consum la noul context socio-economic, care a determinat mutații semnificative la nivelul cererii. Astfel, la nivelul bunurilor nealimentare, creșterea prețurilor a suferit o decelerare abruptă începând cu luna iunie, pe fondul limitării cererii pentru astfel de produse, în timp ce tarifele serviciilor și-au păstrat tendința de creștere constantă (în jurul valorii de 2,5 la sută la nivelul primelor 9 luni din 2020, față de aceeași perioadă din anul precedent). În schimb, prețurile bunurilor alimentare și-au accentuat tendința inflaționistă, situație provocată inclusiv de sentimentul de incertitudine cu privire la disponibilitatea viitoare a produselor de bază. Totuşi majorările din sectorul mărfurilor alimentare nu au încălcat condiţiile de concurenţă, se arată în concluziile studiului.