Când statul dă cu o mână și îți ia cu două

Prin OUG 67/2023, guvernul plafonează adaosurile comerciale la 17 produse agricole și animale, ceea ce a dus pe de o parte la creșterea prețurilor la alte produse, alimentare și nealimentare (vezi la detergenți, produse de igienă, de exemplu), iar pe de altă parte i-a făcut pe agenții economici să găsească tot felul de soluții, cum ar fi soluția modificării gramajului produselor, dar menținând prețurile inițiale. Și este totul legal, degeaba se dau guvernanții de ceasul morții și vin cu tot felul de propuneri: ba să intervină protecția consumatorului, ba să se dea nu știu ce ordonanță sau lege etc. Domnilor, trebuie să ne decidem: vrem economie dirijată sau economie de piață? Dacă suntem într-o economie de piață, așa cum pretindem, atunci piața va regla prețurile, va găsi soluții pentru a-și păstra profiturile, în caz contrar, va închide.
Evident, statul trebuie să intervină, dar nu doar în ani electorali, și nu în sensul distorsionării pieței sau în avantajul unora și în detrimentul altora. De exemplu, în cazul produselor alimentare și agricole putea să ajungă la o înțelegere cu toți cei de pe lanțul de aprovizionare, de la producători până la retaileri, astfel ca pe o perioadă determinată să se mențină niște prețuri agreate împreună. Dacă însă intri cu forța peste niște legi economice obiective, se întâmplă ceea ce vedem: inflație, lipsă de produse etc.
Ceea ce este ,,interesant”, este faptul că în timp ce statul se arată foarte îngrijorat de prețurile la produsele agricole și alimentare, la energie și gaze, deși prețurile sunt și aici plafonate, același stat face profituri impresionante. A ajuns să depășească chiar și băncile. Astfel, rezultatele preliminare de la Hidroelectrica, companie de stat în proporție de 80%, ne arată o marjă operațională de 59% și o marjă netă de 52% pentru trimestrul I 2024. Adică rata profitului brut și rata profitului net. Și asta la prețuri plafonate! La gaze, la fel, și aici statul este majoritar, prin Romgaz, Transgaz. Păi energia și gazele sunt elemente de cost la produsele agricole și alimentare pe care le plafonăm! Cu alte cuvinte, statul ne ajută cu câțiva bănuți la produsele de larg consum, ce-i drept, dar face profituri uriașe din vânzarea energiei electrice și a gazelor, atât către companii, care-și vor recupera costurile prin prețuri, cât și către populație. Sigur, se poate invoca situația geopolitică sau faptul că prețurile pe piața mondială au crescut, dar trebuie să recunoaștem și faptul că nu luăm măsurile necesare din timp, nu avem o viziune pe termen lung. De exemplu, liberalizarea pieței energiei nu se face de azi pe mâine, prin emiterea unei legislații, aceasta trebuie pregătită din timp, trebuie create condițiile ca șocul inițial să poată fi preluat, de companii și de populație. Altfel, se întâmplă ca și în prezent: prețurile explodează, consecința fiind că mii de gospodării au renunțat la încălzirea pe gaz pentru că nu-și pot permite costul. Și asta după ce s-au făcut eforturi și investiții considerabile pentru introducerea rețelelor de gaz, mai ales în zonele rurale.

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro

2 Thoughts to “Când statul dă cu o mână și îți ia cu două”

  1. […] de propuneri: ba să intervină protecția consumatorului, ba să… Articolul Când statul dă cu o mână și îți ia cu două apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]

  2. Anonim

    NU MAI EXISTA ECONOMIE DE PIAȚA ! Carteluri,înțelegeri s.a.m.d.Povești de Europa Liberă Aia de dinainte de ’89.

Leave a Comment