Bisericile din Sălaj ar putea pierde un milion de lei în fiecare an

Lăcaşurile de cult din judeţ vor trebui să demonstreze că sunt fermieri activi şi că nu au încasat degeaba subvenţiile pentru suprafeţele agricole deţinute ori administrate. Până la sfârşitul anului, reprezentanţii statului vor să întocmească o listă neagră a celor care primesc sprijin financiar, dar îşi lasă loturile în paragină. Toţi cei din lista respectivă vor fi excluşi de la plată.

Aproape 190 de parohii şi biserici din judeţul Sălaj, care deţin 1.904 hectare de teren agricol, riscă să piardă subvenţiile pe suprafaţă încasate anual prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Acest lucru s-ar putea întâmpla începând din 2015, după ce APIA va stabili că sprijinul financiar pe suprafaţă se acordă numai celor care pot dovedi calitatea de fermier activ şi că lucrează terenul. „Începând cu anul 2015, este necesar ca orice fermier înregistrat în baza de date APIA să poată dovedi calitatea de fermier activ pentru a obţine plăţi pe suprafaţă în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1.307 din 2013. Precizăm că în perioada următoare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va reglementa prin act normativ definiţia fermierului activ, cât şi inactiv, urmând a se stabili situaţiile ce duc la neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru a putea beneficia de plata subvenţiilor pe suprafaţă”, se arată într-un comunicat al Agenţiei de Plăţi. De asemenea, pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, unităţile de cult trebuie să aibă în obiectul de activitate activităţi agricole confirm clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente că desfăşoară propria activitate agricolă.

Parohia Reformată Jebuc, în fruntea clasamentului
Pentru anul trecut, instituţia a virat în conturile lăcaşurilor de cult sălăjene 1,22 milioane de lei, ne-a declarat Călin Perneş, directorul Centrului Judeţean APIA. Cei mai mulţi beneficiari ai acestor bani provind din rândul unităţilor de cult ortodox. În schimb, în top cinci al parohiilor care au încasat cele mai mari sume regăsim o singură biserică ortodoxă. Potrivit informaţiilor furnizate de către oficialii APIA Sălaj, cea mai mare suprafaţă de teren agricol o deţine Parohia Reformată Jebuc, care administrează peste 200 de hectare. Îi urmează Parohia Ortodoxă Sîntă Măria Bercea, cu 43,8 hectare, Parohia Reformată Zimbor, cu 42 de hectare, Parohia Greco-Catolică Buciumi, cu aproape 36 de hectare, şi Parohia Reformată Vîrşolţ, cu aproape 25,7 de hectare.
Dacă ideea lansată de oficialii APIA se va concretiza, „parohiile se vor supune regulilor pe care le implică fiecare program de finanţare în parte. Cei care vor putea beneficia de subvenţii, le vor primi în continuare, ceilalţi, nu. Cred, însă, că parohiile nu vor pierde aceşti bani, întrucât îşi administrează foarte bine terenurile, acestea fiind o sursă de venit pentru ele”, ne-a declarat preotul Gabriel Gârdan, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului, adăugând că eparhia nu ţine o evidenţă a culturilor de pe terenurile lăcaşurilor de cult din subordine.

Subvenţii de 5 milioane de euro pentru 2.300 de biserici şi mănăstiri
Oficialii Patriarhiei Române au precizat, de altfel, într-un comunicat de presă, că „cea mai mare parte a unităţilor bisericeşti (parohii şi mănăstiri sărace din mediul rural) care deţin în proprietate suprafeţe agricole mici le-au arendat, iar arendaşul este cel care, potrivit prevederilor legale, primeşte subvenţia de la bugetul de stat şi are obligaţia de a justifica modul utilizării banilor primiţi”. În ceea ce priveşte lăcaşurile de cult care deţin suprafeţe de teren arabil mai mari, acestea au capacitatea de a le lucra în regie proprie. „În cazul acestora, recolta obţinută este folosită pentru întreţinerea unităţii bisericeşti, consumul propriu, precum şi pentru aprovizionarea instituţiilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Române (brutării, cantine, aşezăminte pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.)”, arată sursa citată. Ca urmare, mănăstirile şi bisericile care au terenuri agricole nu pot fi scoase din rândul „fermierilor activi”, avertizează Biserica.

„Statutul de fermier activ, invocat de reprezentanţii APIA, dar al cărui sens nu este încă definit legal, nu poate fi refuzat unităţilor bisericeşti care deţin în proprietate şi cultivă terenuri agricole. Menţionăm că unele unităţi bisericeşti au înfiinţat prin asociere cooperative agricole pentru ca să cultive cât mai eficient terenurile agricole pe care le deţin, fiind un exemplu în moderna şi eficienta gestionare a acestora”, mai spun mai marii Patriarhiei. Aceştia au adăugat că în evidenţa contabilă a fiecărei unităţi bisericeşti se înregistrează distinct veniturile realizate în urma exploatării terenurilor agricole, iar anual centrele eparhiale verifică gestiunea, disciplina financiar-contabilă şi modalitatea administrării bunurilor, inclusiv veniturile realizate din cultivarea suprafeţelor agricole şi utilizarea acestora.
Potrivit statisticilor, la nivel naţional APIA are în plată 2.315 instituţii de cult, din care 217 mănăstiri, 2.071 parohii şi alte 27 alte instituţii de cult sau religioase, care deţin sau administrează aproape 24.000 de hectare de teren agricol. Pentru această suprafaţa, Agenţia de Plăţi a autorizat plăţi totale în valoare de aproape 4,9 milioane de euro, din care numai plata unică pe suprafaţă SAPS însumează 2,9 milioane de euro.