Autostrada Transilvania va fi gata la Paştele Cailor

Parlamentarii UDMR de Sălaj susţin că, în următorii 4 ani, Transilvania trebuie să primească alocări bugetare mai consistente pentru proiectele majore şi că realizarea Autostrăzii Transilvania trebuie să fie o prioritate pentru Guvernul Ponta. Asta, în contextul în care, deşi lucrările la artera de circulaţia care ar oferi României ieşire către Vest sunt mult întârziate, premierul a anunţat că doreşte construirea altor două autostrăzi în sudul ţării.

Deputatul Seres Denes a declarat că, anterior mandatului 2008-2012, s-a observat o discrepanţă în alocarea fondurilor către regiuni, sudul ţării şi Moldova fiind câştigătoare în detrimentul Transilvaniei. “Înainte de ultimul mandat, s-au alocat bani mai mulţi pentru sudul ţării şi pentru Moldova, iar Transilvania a avut de suferit. Trebuie să remediem acest lucru. Autostrada Transilvania, care este de o importanţă capitală pentru România şi a fost începută în 2004, nu a fost realizată nici măcar pe jumătate, dar proiectăm alte două autostrăzi noi de parcă am fi cei mai bogaţi din lume şi de parcă ne-am permite să realizăm zece proiecte simultan. Autostrada Transilvania trebuie să fie o prioritate, trebuie să o construim, să o finalizăm, întrucât este un punct vital pentru dezvoltarea noastră economică”, a declarat Seres Denes.

Şi senatorul Alexandru Vegh susţine că, înainte de a se apuca de proiecte noi privind realizarea de autostrăzi, Guvernul Ponta ar trebui să se ocupe de Autostrada Transilvania. “Deocamdată, nu am văzut proiectul de buget, ştiu doar din discuţii că premierul Ponta ar fi declarat că vrea două autostrăzi noi în sudul ţării. Consider că, mai întâi de toate, trebuie finalizată Autostrada Transilvania. Acest lucru ar trebui să aibă prioritate şi abia apoi ar trebui să luăîm în calcul construcţia de noi autostrăzi”, a declarat Vegh. Acesta a spus că, dacă tronsonul de pe teritoriul judeţului Bihor nu va fi finalizat anul acest, investiţia în Autostrada Transilvania este pur şi simplu inutilă. “Voi lupta ca în acest an să se aloce bani pentru continuarea lucrărilor la Autostradă, care este ca aerul pentru Transilvania. A fost neglijată. Spre exemplu, în zona Bihorului, lucrarea e realizată doar 60-70 la sută şi trebuie finalizat tronsonul în acest an, altfel vorbim despre o investiţie inutilă”, a declarat Alexandru Vegh.

În asentimentul celor doi parlamentari UDMR de Sălaj este colegul lor din Bihor, Cseke Attilla, fost ministru al Sănătăţii în urmă cu 3 ani. „Printre proiectele mari de infrastructura, propuse noi, deci care ar demara acum, nu este niciunul din centrul şi nord-vestul Transilvaniei. Toate sunt proiecte din sudul şi din estul României, ceea ce mie îmi crează o anumită problemă”, a declarat Cseke Attila, care intenţionează să discute problema în Parlament, imediat ce va fi dezbătut proiectul de buget pentru 2013. Asta pentru că, spune deputatul bihorean, trebuie găsite soluţii pentru continuarea şi finalizarea proiectelor începute în anii trecuţi.

 Tronsoane inutile

 Într-adevăr, cei 52 de kilometri de autostradă construiţi în judeţul Cluj folosesc în general doar locuitorilor din Turda şi Câmpia Turzii, care vor să ajungă în Cluj-Napoca, precum şi celor din Gilău. Tronsonul respectiv este utilizat şi drept centură ocolitoare de cei care circulă pe DN1, dinspre Alba Iulia, şi se îndreaptă spre Oradea, însă cât timp nu este legat de Suplacu de Barcău şi de Târgu-Mureş, tronsonul nu-şi dovedeşte eficienţa.

La fel stau lucrurile şi în cazul tronsonului de 64 de kilometri Suplacu de Barcău – Borş, care ar trebui finalizat în acest an. Această porţiune de autostradă nu foloseşte decât locuitorilor din Suplacu de Barcău şi din comunele învecinate pentru a se îndrepta spre vama Borş. Fără porţiunea care să lege Suplacu de Barcău de Gilău, acest tronson este aproape inutil. În plus, el se va termina oricum în câmp, în zona graniţei, actualul punct de frontieră fiind mult mai jos. De remarcat că tronsonul bihorean nu face legătura între oraşe importante din nord-vestul ţării, sălăjenii preferând să treacă în Ungaria pe la punctul de frontieră Urziceni, lângă Carei. Dacă lucrurile ar fi realizate ca la carte şi tronsoanele de autostradă ar fi finalizate, sălăjenii ar avea o variantă mult mai bună de a ajunge în Ungaria, în sensul că ar putea urma ruta Zalău – Borş, care asigură o legatură mai bună cu Debrecen, unde începe autostrada spre Budapesta.

Probabil ştiind ritmul în care se derulează proiectele de infrastructură în România, autorităţile din Ungaria nu s-au grăbit să cuprindă în planurile pe termen scurt şi mediu realizarea autostrăzii care urmează să lege oraşul Debrecen de Autostrada Transilvania.