Austeritate bugetară prin creșterea numărului de angajați la stat!

Prima ordonanță a austerității a fost dată în mai 2023, respectiv OUG 34, dar efectele benefice ale acesteia nu se simt nicicum și pace. Astfel, dacă la sfârșitul anului 2022 erau un număr de 1.278.688 angajați bugetari, la finele anului 2023 numărul acestora era de 1.292.559, iar în luna ianuarie 2024 a ajuns la 1.291.792 (sursa: Ministerul Finanțelor). Iată cum se prezintă situația angajaților bugetari în luna ianuarie 2024:

La nivelul Administrației Centrale avem un număr de 826.575 angajați, iar la nivelul Administrației Locale avem un număr de 465.217 angajați. Aici nu avem incluse o mulțime de alte agenții care de asemenea se pot socoti ca fiind tot de stat chiar dacă se autofinanțează, deoarece acestea dețin, de fapt, un monopol al statului asupra activităților respective (ASF etc.). Or fi mulți angajați, or fi puțini, lăsăm cititorii să aprecieze, mai ales că cei mai mulți contribuabili au interacționat într-un fel sau altul cu aceste instituții și agenții, iar experiențele pe care le-au avut îi vor ajuta să dea un verdict. Conform Institutului Național de Statistică, populația României după domiciliu, la 1 iulie 2023, era de 21,8 milioane, iar populația permanentă, conform www.worldometers.info, era de 19,7 milioane de locuitori.

Numărul mediu de salariați în 2023 a fost de 5,7 milioane (sursa:www.wall-street.ro), așadar avem 1 angajat bugetar din 3 angajați, cu alte cuvinte 1 angajat bugetar și 2 angajați în sectorul economic, privat și de stat, pentru că, să nu uităm, avem și foarte multe întreprinderi cu capital integral sau majoritar de stat, de 4 ori mai multe decât media europeană.

Discuția despre o eficientizare a cheltuielilor bugetare în general, iar cele cu personalul reprezintă o cheltuială esențială, cea mai mare din totalul cheltuielilor bugetare, este vitală, mai ales în contextul absorbției de fonduri din PNRR. România, pentru a accesa fondurile PNRR trebuie să reducă deficitul bugetar, iar cheltuielile bugetare sunt parte a acestui proces. De altfel, Celine Gauer, director general SG RECOVER, – Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene declara: ,,România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea…. Deci această problemă, provocare a ţării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme”. Cu alte cuvinte, ne trebuie reforme fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, dar, cel puțin cum văd eu această reducere, calea nu este doar majorarea sau introducerea de noi impozite și taxe, ci și reducerea și eficientizarea cheltuielilor bugetare. Sigur, în înțelesul doamnei Celine Gauer reforme fiscale înseamnă, probabil, noi creșteri de impozite și taxe, dar în anul 2023 am avut deja 2 rânduri de asemenea creșteri. Oare domnia sa nu știe asta? La noi problema cea mare o reprezintă cheltuielile, iar dacă acestea nu sunt ținute în frâu problema deficitului bugetar nu va dispărea, va fi acolo în continuare, vorba domniei sale!

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro