Preţurile aurului au scăzut semnificativ în ultimele două zile ale săptămânii trecute, în condiţiile în care dolarul s-a apreciat după publicarea unor date solide privind economia SUA, care susţin perspectivele de majorare a dobânzii-cheie de către banca centrală americană (Federal Reserve – Fed) în martie.
Cotaţia spot era de 1.786 dolari uncia în a doua parte a zilei de vineri, cu 0,6% mai mică decât în ziua anterioară, iar preţul futures al aurului cu livrare în aprilie coborâse cu 0,2% la Comex New York, atingând 1.792,30 dolari uncia la ora locală 08.16. Declinul a venit după ce, joi, cotaţia aurului spot pierduse peste 1%, iar cea futures – 2%.
Scăderea preţului aurului a început după ce, miercuri, preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat că banca centrală a SUA va majora dobânzile, iar joi, autorităţile americane au anunţat că, în ultimele trei luni din 2021, economia Statelor Unite a înregistrat cea mai bună performanţă din ultimele patru decenii (+6,9% în ritm anual). Analiştii preconizau un avans al PIB-ului SUA de 5,5%. Toate acestea au redus atractivitatea aurului, considerat investiţie-refugiu în perioade tulburi. În schimb, dolarul a devenit mai atractiv pentru investitori, ajungând la cel mai ridicat nivel de după iulie 2020. Vineri, pe piaţa SUA, la ora locală 08.37, dolarul trecea de 1,115 unităţi/euro.
• Reuters: Cotaţiile aurului vor scădea în 2022 şi 2023
Preţurile aurului vor scădea în 2022 şi 2023, pe măsură ce băncile centrale vor majora ratele dobânzilor, randamentele obligaţiunilor vor urca, iar lingourile de aur fără randament vor fi tot mai puţin atractive, conform unui sondaj Reuters.
Preţul lingourilor de aur a scăzut cu mai mult de 3% faţă de cel mai ridicat nivel al ultimelor zece săptămâni, consemnat la data de 25 ianuarie pe fondul achiziţiilor-refugiu determinate de tensiunile dintre Rusia şi Ucraina.
Julius Baer, analist la Carsten Menke, afirmă că nu a observat o mişcare semnificativă către aur din partea celor care urmăresc investiţii-refugiu, ci mai degrabă o anumită cumpărare selectivă, care ar trebui să se menţină atât timp cât contextul economic nu se deteriorează brusc.
• WGC: Cererea globală de aur a crescut cu 10% în 2021
Cererea globală de aur a crescut cu 10%, la 4.021,3 tone în 2021, pe fondul unui avans masiv, de 50%, înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut, anunţă Consiliului Mondial al Aurului (WGC), citat de thehindu.com.
Cererea totală de aur din 2020, care a fost afectată de perturbările generate de pandemia de Covid-19, a atins 3.658,8 tone, conform WGC.
„Cererea de aur a fost determinată în principal de achiziţiile băncilor centrale în trimestrul al patrulea din 2021, respectiv de redresarea consumului de bijuterii, în principal în India şi China”, a declarat, vineri, Somasundaram P.R., directorul executiv pentru India al WGC.
Potrivit sursei citate, cererea de aur a atins 1.146,8 tone în trimestrul octombrie-decembrie 2021, cel mai ridicat nivel înregistrat după al doilea trimestru din 2019, reprezentând un plus de aproape 50% faţă de ultimele trei luni din 2020. Cererea totală din trimestrul al patrulea al anului 2020 a fost de numai 768,3 tone.
Potrivit WGC, în ultimul trimestru din 2021, cererea de lingouri şi monede de aur a sporit cu 31%, la un nivel maxim al ultimilor opt ani, de 1.180 de tone, în condiţiile în care investitorii de retail căutau un refugiu din cauza inflaţiei în creştere şi a incertitudinii economice continue cauzate de pandemie.
Pe de altă parte, datele WGC arată, pentru 2021, ieşiri de 173 de tone din ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă) garantate cu aur, deoarece unii investitori au pariat că lansarea vaccinului împotriva Covid-19 va reduce incertitudinile privind mersul economiei. Cu toate acestea, notează sursa, aceste ieşiri reprezintă doar o fracţiune din cele 2.200 de tone pe care ETF-urile de aur le-au acumulat în ultimii cinci ani, demonstrând importanţa pe care investitorii o acordă includerii aurului în portofoliul lor.
Pe partea de bijuterii, cererea a egalat totalul din 2019 (înainte de pandemie): 2.124 de tone, în principal datorită achiziţiilor solide din ultimul trimestru din 2021, când cererea a atins cel mai ridicat nivel de după al doilea trimestru din 2013. La momentul respectiv (2013), preţul aurului era cu 25% mai mic decât cotaţia medie din 2021.
• WGC: Băncile centrale, cumpărători neţi de aur pentru al 12-lea an consecutiv
WGC subliniază că băncile centrale au fost cumpărători neţi de aur în 2021, pentru al 12-lea an consecutiv, adăugând 463 de tone la deţinerile lor, adică cu 82% mai mult decât în 2020. Un grup divers de bănci centrale, atât din pieţele emergente, cât şi din cele dezvoltate, şi-au majorat rezervele de aur, apropiind totalul global de nivelul maxim al ultimilor 30 de ani.
WGC mai arată că utilizarea aurului în sectorul tehnologic a crescut cu 9% în 2021, ajungând la nivelul maxim al ultimilor trei ani, de 330 de tone. Sursa citată adăugă că, deşi cererea de aur în tehnologie este comparativ mai mică decât în alte sectoare, utilizările sale sunt de mare amploare şi predomină într-o varietate de produse electronice: de la dispozitive mobile la telescopul spaţial James Webb, dezvoltat de NASA, Agenţia Spaţială Europeană şi Agenţia Spaţială din Canada.
• WGC: Preţul aurului va scădea pe termen scurt, apoi va fi susţinut de consumatori şi băncile centrale
WGC se aşteaptă ca aurul să aibă, în 2022, o dinamică similară cu cea observată anul trecut. În opinia specialiştilor WGC, preţurile aurului vor scădea pe termen scurt, ca reacţie la majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale globale, care îşi vor înăspri politica monetară şi vor încerca să ţină sub control inflaţia.
Dar, WGC anticipează că aurul va continua să îşi găsească sprijin din partea consumatorilor şi a băncilor centrale, care vor face achiziţii.
„Evoluţia preţului aurului în 2021 a arătat cu adevărat valoarea naturii sale unice duale şi a factorilor diverşi care influenţează cererea”, spune Louise Street, analist senior WGC pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, adăugând: „Pe partea de investiţii, inflaţia persistentă şi creşterea ratelor dobânzilor au creat o imagine mixtă, care a afectat cererea. Creşterea dobânzilor a alimentat apetitul pentru risc în rândul unor investitori, reflectat în ieşirile de ETF”.
Pe de altă parte, spune Louise Street, căutarea activelor de refugiu a dus la o creştere a achiziţiilor de lingouri de aur şi monede, susţinută de cumpărările efectuate de băncile centrale. Louise Street afirmă: „Scăderile de pe segmentul ETF-urilor au fost compensate de creşterea cererii în alte sectoare. Cererea de bijuterii a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, pe măsură ce pieţe-cheie precum China şi India şi-au recăpătat dinamica economică. Ne aşteptăm ca o dinamică similară să influenţeze evoluţia aurului în 2022. Modul în care vor aborda băncile centrale nivelurile persistente ridicate ale inflaţiei va fi un factor major pentru cererea instituţională şi de retail de aur în 2022. Soliditatea actuală a pieţei bijuteriilor ar putea fi afectată dacă noile variante de Covid-19 vor restricţiona din nou accesul consumatorilor, sau se va menţine dacă redresarea economică va dura”.
• WGC: Cererea de bijuterii din aur, susţinută în China de preţurile stabile
Cererea de bijuterii din aur este aşteptată să fie susţinută anul acesta, în China, de preţurile stabile ale metalului galben, în pofida temerilor legate de încetinirea creşterii economice a celui mai mare consumator de profil din lume,
potrivit unui oficial al Consiliului Mondial al Aurului (WGC). „Perspectivele relativ stabile ale preţului aurului vor oferi sprijin pentru cererea de bijuterii din aur pe piaţa Chinei, în 2022”, afirmă Wang Lixin, directorul general al WGC în China, adăugând: „În ceea ce priveşte investiţiile în aur, cererea de lingouri şi monede este estimată să crească, deoarece diviziile de metale preţioase ale băncilor comerciale chineze vor continua să stimuleze vânzările de produse fizice din aur. În acelaşi timp, scăderea continuă a ratelor dobânzilor interne şi potenţiala presiune inflaţionistă ar putea fi factori de susţinere pentru cererea de investiţii interne în aur, în 2022”.
Consumul de aur al Chinei a crescut anul trecut cu peste o treime faţă de 2020, în baza cererii de bijuterii, dat fiind că economia ţării asiatice şi-a revenit după impactul pandemiei de coronavirus, potrivit datelor Asociaţiei Aurului din China.
Cu toate acestea, în 2022, se aşteaptă ca expansiunea economică a Chinei să încetinească din cauza reducerii activităţii fabricilor, a consumului slab persistent şi încetinirii avansului sectorului imobiliar.
• Exporturile de aur elveţian, la cel mai ridicat nivel de după 2018
Exporturile de aur elveţian au crescut, anul trecut, la cel mai ridicat nivel de după 2018, în condiţiile în care cererea de lingouri din China şi India, cele mai mari pieţe de consum din domeniu, şi-a revenit după un colaps la începutul pandemiei, arată datele vamale elveţiene, preluate de Reuters
Elveţia este cel mai mare centru de rafinare a aurului şi de tranzit al aurului din lume, potrivit sursei citate.
Datele menţionate indică o scădere în 2020 a exporturilor de aur către Asia, respectiv livrări uriaşe către Statele Unite şi Marea Britanie. În 2021, această dinamică s-a inversat, în mare parte, iar datele oficiale arată că exporturile de profil către India au crescut la 507 tone, de la 148 de tone în 2020. Nivelul din 2021 este cel mai ridicat de după 2015.
Exporturile de aur elveţian spre China continentală au ajuns la 275 de tone, în creştere de la 30,5 tone în 2020 (nivelul este cel mai ridicat de după 2018). Exporturile către Hong Kong au crescut la 79 de tone, de la 27 de tone în 2020, atingând, de asemenea, cel mai ridicat nivel de după 2018.
Între 2012, când datele vamale elveţiene au devenit disponibile, şi 2019, Elveţia a exportat în medie 400 de tone de aur pe an către India şi aproximativ 600 de tone pe an spre China continentală şi Hong Kong, la un loc.
Exporturile elveţiene de aur către Statele Unite au scăzut la 113 tone în 2021, de la 508 tone în 2020, iar cele spre Marea Britanie – la 76 de tone, de la 130 de tone.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
