• Preţul unui coş alcătuit din petrol, cărbune şi gaze a crescut cu 95% din luna mai până în prezent • Trecerea la energia curată generează probleme majore • Fără reforme rapide, vor exista mai multe crize şi, probabil, revolte populare împotriva politicilor climatice
Într-un moment în care liderii lumii pregătesc măsurile pentru trecerea la emisii nete zero de carbon până în anul 2050, asistăm la primul mare şoc din era energiei verzi, arată o analiză The Economist, amintind că, din luna mai până în prezent, preţul unui coş alcătuit din petrol, cărbune şi gaze a crescut cu 95%.
În contextul dat, Marea Britanie şi-a repornit centralele pe cărbune, preţurile benzinei americane au atins 3 dolari galonul, întreruperile în aprovizionarea cu gaze afectează puternic China şi India, iar liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, tocmai i-a reamintit Europei că livrările de gaze depind de bunăvoinţa Rusiei.
Sursa menţionează că viaţa modernă are nevoie de energie din abundenţă, iar în absenţa acesteia, facturile vor deveni extrem de mari, chiar imposibil de plătit; în locuinţe va fi frig, iar afacerile se vor bloca. Panica generată de criza din energie a expus, de asemenea, probleme mai profunde, pe măsură ce lumea trece la un sistem energetic mai curat, acestea incluzând investiţii neadecvate în resurse regenerabile de energie şi combustibili fosili de tranziţie, riscuri geopolitice în creştere şi buffere (tampoane de capital) slabe pe pieţele de energie.
Fără reforme rapide, vor exista mai multe crize în energie şi, probabil, revolte populare împotriva politicilor climatice, atrage atenţia sursa.
• Stocurile globale de petrol – la 94% din nivelul obişnuit, stocurile europene de gaze – la 86%
Ideea unei astfel de penurii de energie părea ridicolă în 2020 – anul izbucnirii pandemiei -, când cererea globală a scăzut cu 5%, acesta fiind cel mai puternic declin de după Al Doilea Război Mondial. Scăderea cererii a declanşat reducerea costurilor în industria energetică, dar, pe măsură ce economia mondială se redresează, cererea creşte, iar stocurile s-au diminuat simţitor. Sursa arată că stocurile globale de petrol sunt la 94% din nivelul lor obişnuit, stocurile europene de gaze – la 86%, iar cele de cărbune indian şi chinez – la mai puţin de 50%.
• Pieţele, vulnerabile la şocuri
Pieţele care se confruntă cu constrângeri sunt vulnerabile la şocuri, potrivit analizei, care precizează că lista problemelor care afectează domeniul include întreţinerea de rutină, accidentele, vântul insuficient pentru domeniul eolian din Europa, seceta care a redus producţia de energie hidro din America Latină şi inundaţiile din Asia, care au împiedicat livrările de cărbune.
Este posibil ca o recesiune energetică severă să fie evitată, conform sursei, care subliniază că problemele din domeniu ar putea fi rezolvate dacă, printre altele, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi (OPEC+) ar putea creşte masiv producţia de petrol şi gaze. Dar, în acest scenariu, vom asista la o inflaţie mai mare şi o creştere economică mai lentă.
• Problemă majoră: investiţiile slabe
Situaţia actuală din domeniul energiei este cauzată de trei probleme majore. În primul rând, investiţiile sunt la jumătate din nivelul necesar pentru atingerea emisiilor nete zero de carbon până în 2050. Cheltuielile cu resursele regenerabile de energie trebuie să crească, iar oferta şi cererea de combustibili fosili „murdari” trebuie lichidate în tandem, fără să apară diferenţe „periculoase”.
Combustibilii fosili acoperă 83% din cererea de energie primară, iar proporţia trebuie să scadă spre zero, conform sursei, care menţionează că, în acelaşi timp, mixul energetic trebuie să treacă de la cărbune şi petrol la gaze.
Sub presiunea investitorilor şi a temerilor de reglementări, investiţiile în combustibili fosili au scăzut cu 40% din 2015.
• Prea puţine proiecte disponibile pe segmentul GNL
Gazul este punctul central al pieţei energiei, în prezent. Mai multe ţări, în special din Asia, au nevoie de gaz ca un combustibil „punte” între anii 2020-2030, urmând să treacă treptat la acesta, în timp ce renunţă la cărbune, respectiv înainte ca resursele regenerabile să se extindă.
Totodată, majoritatea ţărilor importă gaze naturale lichefiate (GNL), însă în domeniu sunt prea puţine proiecte disponibile. Potrivit firmei de cercetare Bernstein, deficitul global de capacitate pe segmentul GNL ar putea creşte de la 2% din cerere acum la 14% până în 2030.
• Ţările democrate bogate renunţă la producţia de combustibili fosili, iar aprovizionarea se mută către autocraţii
A doua problemă de pe piaţa energiei este una geopolitică, întrucât ţările democrate bogate renunţă la producţia de combustibili fosili, iar aprovizionarea se mută astfel către autocraţii, care au costuri mai mici, arată sursa, menţionând în acest caz Rusia. Ponderea globală a producţiei de petrol din OPEC plus Rusia ar putea creşte de la 46% astăzi la 50% sau mai mult până în 2030.
Rusia este sursa a 41% din importurile de gaze din Europa, iar cota sa va creşte pe măsură ce se va inagura conducta Nord Stream 2. Riscul este, însă, că poate limita aprovizionarea.
• Pieţele de energie, gândite defectuos
A treia problemă din domeniu este proiectarea defectuoasă a pieţelor de energie. Conform sursei, dereglementarea din anii 1990 a facut ca multe ţări să treacă de la industriile energetice decrepite de stat la sisteme deschise în care preţurile electricităţii şi gazelor să fie stabilite de pieţele pe care operează furnizori concurenţi. Dar, notează sursa, aceştia se luptă să facă faţă noii realităţi a scăderii producţiei de combustibili fosili, a furnizorilor autocraţi şi a unei cote în creştere a energiei solare şi eoliene generate intermitent. Pericolul este, conform The Economist, ca şocul din domeniu să încetinească ritmul trecerii la energia verde.
Săptămâna trecută, Li Keqiang, premierul Chinei, a declarat că tranziţia energetică trebuie să fie „sănătoasă” şi făcută sistematic. Ţara se află într-o criză majoră din lipsa cărbunelui şi, în consecinţă, vrea vor să construiască noi centrale electrice pe cărbune, deşi şi-a asumat începutul tranziţiei către energie curată.
În acelaşi timp, opinia publică din Occident, inclusiv din America, susţine energia curată, dar acest lucru s-ar putea schimba pe măsură ce preţurile mari creează tot mai multe probleme.
Potrivit sursei, guvernele lumii trebuie să răspundă la aceste probleme prin re-gândirea pieţelor de energie, cu buffere mai mari, care să absoarbă problemele generate de crize, respectiv pieţe care să facă faţă producţei intermitente de energie regenerabilă. Furnizorii de energie ar trebui să deţină mai multe rezerve, potrivit analizei.
Guvernele pot invita firmele să liciteze pentru contracte de rezervă pentru aprovizionarea cu energie. Majoritatea rezervelor vor fi în gaz, dar în timp, şi în alte resurse, precum hidrogenul.
• O aprovizionare mai diversă poate slăbi dependenţa de statele autocratice producătoare de ţiţei
O aprovizionare mai diversă poate slăbi dependenţa de statele autocratice producătoare de ţiţei, cum este Rusia, conform sursei, care arată că acest lucru s-ar putea realiza prin dezvoltarea afacerilor cu GNL.
În timp, va fi necesară extinderea comerţului global cu energie electrică, astfel încât ţările bogate producătoare de energie regenerabilă să o poată exporta. Astăzi, doar 4% din electricitatea din ţările bogate este comercializată peste graniţe, comparativ cu 24% din gazul global şi 46% din petrol.
Construirea reţelelor submarine este, de asemenea, importantă, iar toate aceste soluţii vor necesita cheltuieli de capital de până la 4-5 trilioane de dolari pe an.
Însă, din perspectiva investitorilor, politica din domeniu nu stimulează deloc investiţiile. Subvenţiile masive pentru resurse regenerabile de energie, respectiv obstacolele legale şi de reglementare fac investiţiile în proiecte cu combustibili fosili prea riscante.
Multe ţări au angajamente pentru atingerea ţintei de emisii nete zero de carbon, dar nu au planul prin care să ajungă la acel nivel, conform sursei.
Mesajul crizei actuale de pe piaţa energiei este că liderii lumii trebuie să privească dincolo de promisiuni şi să abordeze modul în care va funcţiona tranziţia către energie verde.
Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021 – COP26 – este programată să aibă loc în oraşul Glasgow, Scoţia, între 31 octombrie şi 12 noiembrie, sub preşedinţia Regatului Unit. Preşedintele american Joe Biden se va deplasa la evenimentul care urmăreşte susţinerea măsurilor pentru reducerea încălzirii globale şi evitarea consecinţelor sale cele mai periculoase.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
Liberalii au trimis Pnrr cu care acceptă să nu mai folosim lemne pt încălzire. Cretinismul liberal nu are limite !