Amnistia fiscală, lumini și umbre

Proiectul de amnistie fiscală a fost publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe la secțiunea ”Transparență” sub titulatura ”Ordonanță de urgență pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative ”. Conform expunerii de motive, această ordonanță este necesară din cauza deficitului bugetar mare pe care-l are România, iar ceea ce este mai îngrijorător este faptul că creșterea economică a încetinit și este greu de crezut că se va mai atinge prognoza estimată de 3,3%, în condițiile în care pe 6 luni avem o creștere de doar 0,8%. Deficitul bugetar pe 7 luni a ajuns deja la 4,02%, asta în condițiile în care se estima pentru 2024 un deficit de 5%. Având în vedere sumele mari de arierate, estimate la 175 miliarde de lei, guvernul caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar.
Guvernul spune că ”după eliminarea contribuabililor inactivi, în insolvență sau faliment se observă că din valoarea creanțelor bugetare de 175 mld lei pot fi identificate creanțe în valoare de 71,8 mld lei care ar putea face obiectul unor facilități fiscale din care 60,5 mld lei reprezintă debite, iar accesorii 11,3 mld lei, în această situație regăsindu-se un număr de 330.735 contribuabili persoane juridice și un număr de 848.705 contribuabili persoane fizice, în timp ce 558.408 contribuabili persoane juridice au achitate obligațiile față de buget la zi. În acest context se estimează un procent de încasare a acestor tipuri de creanțe la buget în valoare de până la 15% din valoarea acestora. Totodată, pentru a facilita conformarea voluntară pentru contribuabilii care au achitate datoriile față de buget la zi este necesară facilitarea unei bonificații care să stimuleze în continuare conformarea voluntară”, iar pentru creșterea conformării voluntare a stabilit următoarele măsuri:
– dobânzile, penalitățile și toate accesoriile aferente obligațiilor bugetare principale pentru persoanele juridice, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ unele condiții prevăzute de ordonanță;
– debitorii, persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, pot beneficia de: a) anularea unui procent de 50% din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în situația în care acestea sunt stinse în procent de 50% până la data depunerii cererii de anulare dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024; b) anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv;
– debitorii, persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei, pot beneficia de: a) anularea unui procent de 25 % din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în situația în care acestea sunt stinse în procent de 75 % până la data depunerii cererii de anulare dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024; b) anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv;
– acordarea unei bonificații de 3% pentru bunii platnici. Ordonanța prevede:
,,Organul fiscal central constată din oficiu îndeplinirea condițiilor pentru acordarea bonificațiilor prevăzute la alin. (1) prin emiterea unei decizii, astfel: a) în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, după expirarea termenului de depunere a declarației privind impozitul pe profit anual, potrivit legii, aferentă anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz; b) în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, după expirarea termenului de depunere a declarației privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferentă trimestrului IV al anului fiscal 2024, potrivit legii. (3) Bonificația se acordă de către organul fiscal cu respectarea următoarelor condiții de către contribuabil: a) are depuse toate declarațiile conform vectorului fiscal; b) sunt stinse integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz; c) nu înregistrează nicio altă obligație fiscală/bugetară restantă la termenul legal pentru depunerea declarațiilor prin care se declară impozitul pe profit anual aferent anului 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, respectiv prin care se declară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2024, potrivit legii”.
Aceste măsuri sunt partea luminoasă a ordonanței. Dar avem și unele umbre, astfel:
– bonificația de 3% este una foarte mică, nu este stimulativă, mai ales pentru microîntreprinderi, unde sumele bonificate vor fi de câteva zeci de lei, iar pe de altă parte, se aplică doar pentru anul 2024. Oare de ce? Pentru că din 2025 vor crește taxele și impozitele și se speră că astfel se va acoperi deficitul bugetar? Este o întrebare, nu? De ce nu ar fi o metodă permanentă, pentru a stimula companiile să facă eforturi să achite la timp impozitele și taxele?
– este greu de crezut că cei care nu au putut să plătească o vor face pentru a beneficia de amnistia fiscală;
– apare, din nou, problema delimitării în timp: cei cărora li se vor stabili diferențe după 31.08.2024 nu vor beneficia de această amnistie. Și asta pentru simplul fapt că li se vor stabili debite după această dată. Normal ar fi ca să fie cuprinse perioadele controlate, nu data controlului.
În final, cred că ordonanța este necesară, dar mai cred că ar trebui ca sistemul bonificațiilor să fie permanentizat, deoarece contribuabilii buni platnici vor fi stimulați să plătească la timp, pe tot parcursul anului, iar pe de altă parte ar fi și un exemplu pentru ceilalți contribuabili ca să facă eforturi pentru conformare, dar procentul de bonificare ar trebui să crească, astfel ca această metodă de conformare voluntară să fie stimulativă. Spun asta pentru că s-a dovedit că întotdeauna metodele stimulative sunt mai eficiente decât cele coercitive.

Alexandru Tamba
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro