Agricultura sălăjeană are nevoie disperată de precipitaţii

Seceta prelungită din ultimii 2 ani a fost continuată în Sălaj de o iarnă săracă în precipitaţii. Puţinele ninsori înregistrate în decembrie şi ianuarie nu au fost suficiente, iar stratul de omăt depus nu a ajuns nici pe departe pentru refacerea rezervei de apă din sol. Sute de hectare agricole din judeţ aşteaptă să fie însămânţate, în această primăvară, însă cu greu vor intra utilajele în solul care, în lipsa precipitaţiilor, a ajuns la fel de tare precum cimentul.
Conducerea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Sălaj apreciază că situaţia este îngrijorătoare şi că doar ninsori zdravene ori două, trei săptămâni de ploaie mocănească o pot salva. „Rezerva de apă din sol a scăzut la mai puţin de 30 la sută. Este o situaţie îngrijorătoare, în mod cert avem nevoie de precipitaţii, de ninsori. Sau de două, trei săptămâni în care să plouă bine, mocăneşte”, a declarat directorul DADR Sălaj, Ioan Bujiţă.

Însămânţări după calendar

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte însămânţările, acestea trebuie făcute după un calendar anual. Astfel, întâi trebuie însămânţate leguminoasele, după care orzul şi orzoaica de primăvară, grâul de primăvară, porumbul. „Totul se face în funcţie de tipul culturii şi de condiţiile meteorologice. Este foarte important ca temperatura din sol să ajungă la 6 grade Celsius, acesta este un semn că se pot face însămânţări”, a declarat directorul DADR Sălaj, care a precizat că, în această perioadă, agricultorii administrează îngrăşământ pe culturile de toamnă.

Cât îi costă pe fermieri seceta?

Cum zilele fără precipitaţii se adună una după alta în calendar, o întrebare care îi frământă tot mai mult pe fermieri este cât îi va costa lipsa precipitaţiilor, câţi bani vor trebui să scoată în plus din buzunar pentru a face faţă situaţiei? Ca să nu se trezească în pierdere, agricultorii sunt nevoiţi să socotească în detaliu care este evoluţia cheltuielilor faţă de anul trecut şi ce măsuri pot fi luate de urgenţă pentru diminuarea acestor costuri? În cazul în care lunile următoare vor fi la fel de lipsite de ploi, însămânţările riscă să trebuiască reluate, la fel cum s-au petrecut lucrurile în 2011. Potrivit lui Ioan Bujiţă, acest lucru deja înseamnă costuri în plus pentru fermieri, pe lângă faptul că preţul seminţelor s-a majorat faţă de 2012. În cazul în care însămânţările vor trebui refăcute, fermierii vor fi nevoiţi să scoată bani mulţi din buzunar, în condiţiile în care aratul şi discuitul unui hectar de teren ajunge acum la 4.000 de lei.
De altfel, specialiştii în agricultură au calculat că în acest an, condiţiile climaterice vor creşte cheltuielilor cu circa 25-40 la sută, comparativ cu un an obişnuit. Costurile fermierilor pot fi directe (creşterea cantităţii de motorină consumată pe unitatea de suprafaţă, creşterea numărului de treceri în vederea pregătirii terenului deja arat (discuit, tăvălugit etc.), norma de sămânţă pentru semănat mai mare) şi indirecte (consum mai mare de organe active la utilajele de arat şi pregătit terenul – pluguri, discuri, freze, consum mai mare de piese din cauza numeroaselor defecţiuni accidentale, consumabile epuizate prematur, cum sunt, de exemplu, filtrele de aer).
Doi ani fără ploaie
Agricultura sălăjeană a avut de suferit şi în 2012, din cauza secetei. Vara trecută, temperaturile caniculare au afectat întreaga suprafaţa cultivată cu porumb, cartof, floarea soarelui şi legume din judeţ, sute de hectare fiind pârjolite de soarele năprasnic. Potrivit datelor înregistrate la vremea respectivă de DADR, gradul de afectare la nivel de judeţ a fost de până la 30 la sută, iar în cazul celor care au însămânţat târziu sau nu au folosit hibrizi corespunzători – culturile au fost afectate total.
Sălajul s-a confruntat şi cu seceta şi în urmă cu 2 ani, însă atunci seceta a fost una de primăvară (martie – aprilie) şi de toamnă (octombrie). Potrivit reprezentanţilor DADR, în ultimele trei, patru decenii, nu s-au întâlnit 2 ani secetoşi consecutivi aşa cum au fost 2011 – 2012.