Cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului poartă denumirea de solstiții. Chiar dacă iarna din punct de vedere meteorologic începe de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de solstițiul de iarnă, respectiv mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească. Solstițiul de iarnă 2020 are loc luni, 21 decembrie, la ora 12.02 (ora României). Este cea mai scurtă zi din an, cu 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea va fi de 15 ore și 10 minute. De la solstițiul de iarnă 2020 și până la solstițiul de vară din 2021, durata zilelor va crește continuu, iar durata nopților va scădea în mod corespunzător.
21 decembrie 2020 – Marea Conjuncție
Pe lângă solstițiul de iarnă, moment din care zilele încep să crească din nou, un alt eveniment astronomic important are loc astăzi. Planetele Jupiter și Saturn se vor alinia în cursul acestei zile, realizând Marea Conjuncție. Acestea se vor afla foarte aproape una de cealaltă, fapt care nu s-a mai întâmplat din Evul Mediu, respectiv din anul 1226. La Solstițiul de iarnă, cele două planete se vor vedea ca o singură stea strălucitoare, pe măsură ce orbitele de 12 și, respectiv 29 de ani, ale lui Jupiter și Saturn în jurul Soarelui se reunesc. Este motivul pentru care această conjuncție a fost numită „Sărutul de Crăciun”, de către astronomul Brad Tucker, de la Universitatea Națională Australiană. Ultima mare conjuncție a avut loc în mai 2000, dar poziția planetelor pe cer nu a fost vizibilă. O altă mare conjuncție s-a produs în 1623, în timpul vieții lui Galileo Galilei, dar a apărut atât de aproape de Soare, încât s-a pierdut în lumina acestuia, după cum explică cei de la Observatorul din Perth. „Ar trebui să vă întoarceți până în dimineața zilei de 4 martie 1226 pentru a vedea o aliniere mai strânsă între aceste planete care se pot vedea pe cerul nopții”, au spus astronomii. Este interesant faptul că actuala conjuncție are loc în apropierea Crăciunului. “Steaua din Betleem” i-a îndrumat pe cei trei magi spre locul nașterii lui Iisus Hristos și ar fi putut fi vorba, de fapt, de o mare conjuncție. După cum explică Enciclopedia Britanică, mai multe conjuncții au avut loc „în decurs de 10 ani de la punctul cronologic luat ca început al erei creștine”. Una dintre acestea a fost o conjuncție a lui Jupiter și Saturn, care în anul 7 î.Hr. s-au aflat la un grad unul de celălalt, de trei ori în decurs de opt luni. Steaua Betleemului ar fi putut fi, totodată, conjuncția dintre Venus și Jupiter, care în anul 2 î.Hr. ar fi apărut observatorilor din Babilon, chiar înainte de a se îndrepta spre Betleem. Evenimentul va fi vizibil din orice loc de pe pământ timp de aproximativ o oră după apusul Soarelui, dar cea mai bună priveliște va fi în apropierea Ecuatorului. Atunci „cele două planete uriașe vor apărea la doar o zecime de grad – este vorba despre grosimea unui bănuț ținut la o distanță de un braț”. Totodată, trebuie să căutăm „o semilună subțire și două obiecte strălucitoare chiar lângă ea”. Este nevoie însă de o noapte cu cer senin și să nu avem în jur copaci sau clădiri. Jupiter este mai mare, iar cei care au o vedere foarte bună sau un mic telescop ori binoclu, vor putea să zărească și planeta Saturn. Totodată, cele două planete vor apărea ca o singură stea și le putem diferenția de celelalte corpuri cerești prin faptul că sclipirea lor va fi mai slabă și constantă. Astrologii susțin că Marea Conjuncție va da startul unor noi începuturi pentru următorii 20 de ani în toate domeniile vieții.
Foto: Magazin Sălăjean
