Povestea cetăţeanului american care a renunţat la arheologie pentru a-şi deschide o pizzerie la Zalău

Doctor în arheologie, Eric de Sena a păşit pentru prima dată pe pământ românesc în 2003. Un an mai târziu a demarat, alături de fostul director al Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Alexandru Matei, un proiect la situl roman de la Porolissum.

Născut în Statele Unite ale Americii, în 1968, Eric de Sena are un CV impresionant. Doctor în arheologie, a predat, timp de aproape zece ani, arta veche şi arheologia la Universitatea John Cabot din Roma, pentru ca din 2012 până în 2014, să conducă Centrul American de Cercetare din Sofia Bulgaria.

A făcut săpături arheologice la Porolissum
De lungul carierei sale, a făcut săpături arheologice la Roma, Pompei, în Ostia Antică, precum şi în alte sit-uri din Italia. Timp de şase ani, din 2004, până în 2010, a condus împreună cu fostul director al Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Alexandru Matei, Porolissum Forum Project, o tabără de arheologie pentru studenţii străini. “A fost un proiect măreţ, care m-a făcut să iubesc tot mai mult România şi care s-a dezvoltat de la un an la altul. Am adus în tabăra de la Porolissum aproximativ 80 de studenţi americani şi canadieni, fiecare din ei ajungând să îndrăgească aceste locuri şi chiar să revină aici”, ne-a spus Eric de Sena.
Pe Edit, soţia lui, a cunoscut-o în 2006. Îndrăgostit până peste cap de ea, arheologul a renunţat, în 2014, la slujba pe care o avea în Bulgaria şi s-a mutat în România. Mai exact, la Zalău, unde şi-a întemeiat o familie.
În primul an petrecut în România, a înfiinţat un ONG, prin intermediul căruia a derulat proiecte de cercetare şi educaţionale şi a promovat obiectivele istorice din Sălaj. “Vara trecută am adus studenţi din America, cu care am efectuat săpături arheologice la Bozna, lângă Treznea, dar mi-am dat seama că era un hobby, nicidecum ceva care să îmi aducă venituri. Ce altceva puteam face?”, mărturiseşte americanul.

Cum a ajuns să pună în aplicare un vis mai vechi
A fost momentul în care a înţeles că trebuie să se reorienteze din punc de vedere profesional. Şi-a amintit cât de mult i-a plăcut pe vremea liceului să lucreze în restaurante şi că unul dintre visele sale este să îşi deschidă, cândva, o afacere în domeniu: “Există mai mulți profesori și proprietari de restaurante din familia mea, așa că este în ADN-ul meu, probabil. Când eram la colegiu, am lucrat în timpul verii într-un restaurant din Yorktown, New York, ca ajutor de bucătar şi mi-a plăcut foarte mult. Să am un restaurant a fost întotdeauna un vis de-al meu, aşa că mi-am spus că acesta este momentul și locul potrivit”, precizează Eric.
S-a consultat cu soţia lui şi împreună au decis că varianta potrivită o reprezintă deschiderea unei pizzerii, la etajul Halei Agroalimentare din Zalău. S-au mişcat repede, astfel că în doar câteva luni au găsit spaţiul, au am achiziţionat echipamentele profesionale necesare în bucătărie şi au început să studieze. “Obişnuiam să pregătesc pizza acasă, aşa cum face multă lume, şi credeam că procedez corect. După ce am început să studiez toate modurile în care poţi pregăti aluatul, cum trebuie să foloseşti cuptorul profesional, după ce am analizat combinaţiile potrivite ale toppingurilor, am început să văd totul cu alţi ochi. Am învăţat din experienţa proprie, citind manuale culinare şi diverse informaţii disponibile online despre acest subiect”, recunoaşte arheologul. “Cireaşa de pe tort” a reprezentant-o cursul de făcut pizza pe care l-a urmat la Coquis Ateneo Roma, una dintre cele mai renumite şcoli culinare din lume, curs susţinut de chef Pino Arletto.

O altfel de pizza
“Pizza 9”, cum au numit-o Eric şi Edith, se va deschide în 9 august, iar proprietarul american dă asigurări că va oferi clienţilor o pizza nouă, o pizza altfel decât sunt obişnuiţi. Şi asta, pentru că Eric a muncit mult pentru a găsi reţeta perfectă pentru fiecare din cele 18 feluri de pizza din meniu. Până a ajuns la variantele finale, a testat diferite făinuri, reţete, temperaturi ale cuptorului, pentru ca mai apoi să-şi invite prietenii, dar şi pe comercianţii din Hală să deguste, pentru a avea un prim feedback.
Potrivit spuselor sale, “meniul va avea atât variantele clasice de pizza – diavolo, hawaii ori capriciosa, cât şi variante proprii, cu combinaţii îndrăzneţe precum cu spanac, ouă de preliţă şi ricotta, pizza cu zucchini cu boale de piper roşu sau pizza fajitas, cu ceapa, ardei, pui, mozzarella, sos de roşii şi sos tabascos”.

Activităţi pentru comunitate, la Pizza 9
Nu se consideră un proprietar obişnuit de restaurant, date fiind experienţa lui didactică şi cea în domeniul culturii şi istoriei, motiv pentru care este hotărât să găsească o modalitate prin care să le includă în activitatea pizzeriei sale: “Putem organiza, spre exemplu, sesiuni cu grupuri de elevi din Zalău cu privire la modul în care se face pizza și pâinea. Ori aş putea pot organiza demonstrații de gătit si alte preparate, cum ar fi paste, risotto, dar şi altele din bucătăria italiană sau americană. Suntem o afacere, dar mi-ar plăcea să ne implicăm în activităţi pentru comunitate”.
Şi asta pentru că îndrăgeşte aceste locuri. “Îmi place să fiu aici. România este o ţară deosebită, cu multe resurse – natura, agricultura, oamenii, instituţiile de învăţământ, însă, din păcate, se confruntă cu o mare problemă: cea a lipsei banilor. Am văzut o Românie care s-a dezvoltat foarte mult din 2004 încoace. Cel puţin la nivel micro. Mult mai mulţi antreprenori şi-au deschis afaceri, mai multe investiţii străine, oraşe modernizate, restaurante foarte bune. În ciuda veniturilor mai mici decât cele din Europa de Vest, calitatea vieţii de aici este destul de bună”, consideră cetăţeanul american.