Parlamentarii europeni au votat zilele trecute, cu o majoritate covârșitoare, renunțarea definitivă la ora de vară.
Acest lucru nu devine, însă, obligatoriu pentru toate statele member, urmând ca fiecare stat în parte să decidă dacă decizia este oportună sau nu, asumându-și firește, în cazul în care se va rămâne pe modelul vechi al orelor de iarnă și de vară, consecințele ce vor veni prin decizia de “nealiniere” la majoritate.
Primele semnale arată că cele mai multe state membre ale UE vor renunța la schimbarea orei și vor rămâne, așa cum s-a stabilit recent, la o singură oră (cea de iarnă) pe tot parcursul anului. La sfârșitul anului trecut, Lituania a înaintat o rezoluție prin care îi cerea Uniunii Europene să renunțe la ora de vară. Asta pentru că era inutilă și punea în dificultate mare parte din locuitori. Lituania susținea că majoritatea oamenilor consideră enervant că trebui să-și adapteze ceasurile de două ori pe an.
Rezoluția a fost votată de majoritatea deputaților, urmând ca România și restul statelor membre să o adopte, după ce își vor da acordul. Rezoluţia a fost susţinută de doar 70 de deputaţi, după ce mai multe organizaţii, printre care și Asociaţia împotriva dublei ore de vară, au denunţat schimbările de oră şi efectele lor nocive asupra sănătăţii, considerând „discutabile” economiile la energie realizate prin schimbarea orei. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene o evaluare „în profunzime” a avantajelor şi dezavantajelor schimbării orei în mod semestrial şi să prezinte „dacă este necesară” o revizuire a directivei care o organizează în cadrul Uniunii Europene. Deputații europeni au acționat în consecință, după ce au luat în calcul mai multe variante.
Prima ar fi disconfortul creat de schimbarea ceasului de două ori pe an, a celui fizic dar și biologic. În plus, deși s-a crezut că zilele mai lungi din timpul verii ajută la economisirea energiei, lucrurile stau puțin diferit. Unele studii au arătat că, în mare parte, energia este economisită, dar nu la nivelul scontat. Deci, schimbarea orei este… degeaba. În urma supunerii la vot, dintre cei 549 de deputați prezenți în plenul Parlamentului European, o majoritate de 384 a votat să se renunțe la cele două fusuri orare de peste an, iarnă și vară. Astfel, ora de vară ar urma să fie scoasă din practică, iar ora de iarnă să fie valabilă pe întreg parcursul anului. Majoritatea rezoluțiilor de impact sunt luate din considerente economice.
Ideea trecerii la ora de vară îi aparține omului de știință Benjamin Franklin, propusă în secolul al XVIII-lea. Ideea orei de vară a apărut și ca o necesitate de război. Germania și Austro-Ungaria au fost primele țări care au adoptat acest sistem în 1916. Scopul a fost economisirea rezervelor de cărbune necesare producției de război. Puterile Antantei au adoptat această reglementare un an mai târziu. Astfel, și România a adoptat pentru prima dată ora de vară în 1917.
Asta până în 1943, când practica a fost suspendată. Statele Uniunii Europene au început să adopte ora de vară începând cu 1970 pentru a economisi energie după primul șoc petrolier. În România, ora de vară a fost reintrodusă în 1979. Atunci s-a stabilit ca în ultima duminică din martie, românii să-și dea ceasurile cu o oră înainte. Deocamdată, însă, decizia finală mai are de așteptat, pentru că urmează ca membrii Consiliului European să evalueze în detaliu directiva votată, privind ora de vară și cea de iarnă și, dacă este cazul, să propună revizuirea ei.
