Festivalul ARTmania, care se desfăşoară, de 8 ani, anual, în Piaţa Mare din Sibiu, a avut loc în perioada 5 – 11 August. Premergătoare concertelor, care au debutat, joi, cu germanii de la Deine Lakaien, festivalul a propus, asemenea tuturor celor 7 ediţii precedente, o mare varietate de evenimente culturale, mai mult sau mai puţin conexe abordărilor muzicale devenite deja specifice festivalului (melodic death metal / symphonic metal / gothic metal). Dintre acestea, aş aminti spectacolele de teatru, expoziţiile permanente cu intrarea liberă, galateca, proiecţiile de filme, prezentările de carte, atelierele de creaţie sau întrunirile literare, la un pahar de vorbă.
Indiscutabil, valoarea festivalului este dată, în primul rând, de concerte, atât de cele care au loc în Piaţa Mare a Sibiului, cât şi de cele care au avut loc în Piaţa Mică şi în clubul Bohemian Flow. Astfel, joi, în Piaţa Mică, au concertat trupele Mes Quins (synthpop / disco punk, Bucureşti), după care pe scenă au urcat clujenii de la Lights Out!, trupă care se află în plină vertiginoasă consacrare, urmare a tehnicii deosebite cu care completează stilurile muzicale abordate: indie rock / britpop. Tot pe scena din Piaţa Mică, a urmat concertul trupei The Mono Jacks, al cărei frontman este Doru Trascău, vocalistul şi fondatorul mai celebrei trupe AB4.
La ora 20:00, curtea interioară a Palatului Bruckenthal a fost gazda unui eveniment privat: concertul celebrei trupe germane de darkwave Deine Lakaien. Nu pentru puţini, incluzându-mă, concertul inovator al duetului a fost evenimentul cel mai răsărit al festivalului, deşi nu se încadra întocmai în tiparele muzicale ale festivalului. Poate tocmai de aceea! După ora 23:00, două cluburi sibiene au fost gazdele a două petreceri de deschidere a festivalului.
Ziua de sâmbătă a debutat, concertistic, cu trupa Aeon Blank. Pentru că trupa Alternosfera a fost nevoită să îşi anuleze reprezentaţia, din cauza stării precare de sănătate a solistului, am avut parte de suficient timp liber pentru a ne reiniţializa cu boemia oraşului.
Serile concertistice de vineri şi sâmbătă s-au desfăşurat conform orarului pe care festivalul îl propune de câţiva ani: 3 concerte în fiecare seară, începând cu orele 19:00, 20:30 şi 22:30. Prima trupă a serii de vineri a fost Amaranthe, din Suedia / Danemarca. Cea de-a doua trupă a serii de vineri a fost Haggard, o veritabilă orchestră simfonico-rock formată în Munchen, care, la Sibiu, a strâns, pe scenă, doar 12 muzicieni. De obicei, componenţa trupei numără 16-18 membri. Înspre finalul concertului, solistul trupei a făcut un anunţ interesant pentru publicul zălăuan şi nu numai, anume că trupa va reveni pe data de 7 septembrie în România, la… Zalău. Ocazia? Zilele Romane. Seara de vineri a fost încheiată, în Piaţa Mare, cu concertul trupei olandeze de symphonic metal Within Temptation, trupă care şi-a însoţit piesele şi de prezentarea unor scurtmetraje, menite să întregească ideile în jurul cărora au fost scrise piesele şi textele. Asemenea trupei Haggard, şi Within Temptation tinde să devină o prezenţă constantă pe scenele din România. După încheierea concertelor din Piaţa Mare, în clubul Bohemian Flow a concertat trupa de industrial / death metal Dark Fusion, care, personal, în ciuda faptului că a cântat fără toboşar, mi-a lăsat o impresie mai mult decât plăcută, apropiindu-se, stilistic, ceva mai bine de preferinţele muzicale personale.
Ziua de sâmbătă a început sub semnul unui soare dogoritor şi avea să sfârşească în băltoace imense de apă. În Piaţa Mică, trupe Coma şi Omul Cu Şobolani au încins şi mai tare atmosfera sufocantă, mai multă lume preferând să asiste, în Piaţa Mare, la soundcheck-ul nemţilor de la Lacrimosa – invitaţii principali ai festivalului. La ora 19:00, pe scena din Piaţa Mare şi-a făcut apariţia trupa germană de gothic metal Xandria, care a depăşit aşteptările, atât în ceea ce priveşte calitatea prestaţiei, cât şi aprecierea de care s-a bucurat în rândul publicului. Israelienii de la Orphaned Land au fost consideraţi de mulţi dintre cei prezenţi drept punct culminant al festivalului, printre aceştia ajungând să mă număr şi eu.Se pare că românii apreciază influenţele muzicale orientale şi în ceea ce priveşte genul metal, israelienii urmând să ne reviziteze ţara în aproximativ o lună, având programate concerte la Cluj-Napoca, la Braşov şi la Bucureşti. Chiar pe finalul concertului acestora, s-a desăvârşit potopul, literalmente! Pe întreaga durată a concertului ultimei trupe, Lacrimosa, a plouat sănătos, pe alocuri chiar cu gheaţă – un impediment doar aparent, pentru că publicul nu s-a abţinut mai deloc de la a-şi manifesta bucuria (re)vederii cu una dintre cele mai profesioniste trupe ale scenei metal.
În Bohemian Flow, avea să urmeze ultimul concert al festivalului, pregătit de clujenii de la Vespera. Ediţia din acest an a Festivalului ARTmania s-a încheiat duminică seara, într-o prezenţă apatică numeric şi energic, cu o petrecere cu tematică rock & metal, pregătită de DJ Hefe din trupa Coma.
Odată cu ediţia din acest an, Festivalul ARTmania şi-a consolidat şi mai mult seriozitatea organizatorică şi respectul acordat publicului, cu care ne-a obisnuit încă de la ediţia princeps, din anul 2006.
Tudor Bolgar