Aleg să îmi placă

Plouă a septembrie. Cu picături mici şi reci ce ţi se lipesc de faţă şi îţi fac pielea să se cutremure pentru o secundă. Deja îmi este dor de vara care a trecut mult prea repede, lăsându-ne zgribuliţi într-o toamnă noroasă. Îmi este dor de atingerea firelor de iarbă pe tălpi, dor de norii albi şi pufoşi de pe cerul de un albastru perfect, dor de mirosul de pădure şi zgomotul ciripitului de păsări.
Stau la birou, cu muzica lui Barry White umplând încăperea mică şi încerc să găsesc motive pentru care să-mi placă toamna. E greu la început, sunt o iubitoare de soare şi lumină, trăiesc încă în lumina caldă a verii şi mă înconjor cu amintirea razelor de soare. Încet-încet însă mă desprind şi ideile încep să-şi facă timid loc pe hârtie.
Îmi place energia toamnei, când parcă ne trezim, ne întindem braţele după vacanţele leneşe şi ne aruncăm în apa rece şi revigorantă a proiectelor pe care le începem sau pe care le-am întrerupt.
Îmi place mozaicul de culori calde în care începe să se transforme pădurea verde, pregătindu-se de odihnă; ceaţa misterioasă care învăluie şi dezvăluie în acelaşi timp; strugurii parfumaţi ce aşteaptă parcă atingerea buzelor; aerul curat de dimineaţă ce umple camera când deschid fereastra; ceaiul fierbinte care mă încălzeşte după o plimbare rece.
În conluzie, îmi place toamna! E o alegere pe care o putem face: să ne plângem că e toamnă şi e vreme urâtă, sau să găsim ceea ce ne place în fiecare situaţie.
Eu îmi iau aparatul de fotografiat şi plec să surprind partea frumoasă a toamnei; aleg să mă bucur de ceea ce are de oferit.
O toamnă frumoasă vă doresc!
Ecaterina OLARU – life coach
www.oklifecoaching.com