Numele de „mărţişor” provine de la „marţ” – denumire populară a lunii martie. Credinţa populară şi legendele despre venirea primăverii amintesc că în data de 1 martie, cei care poartă un mărţişor, micul obiect care simbolizează trezirea la viaţă, va fi sănătos, viguros, şi va avea noroc tot anul. Mărţişorul se poară până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii, iar atunci firul roşu al acestuia se pune pe o ramură de trandafir respectiv de vişin. În unele zone ale ţării, mărţişorul se poartă doar atât cât durează zilele Babelor, când se scoate şi se agaţă de crengile unui copac. Se spune că acesta va aduce belșug în casele oamenilor, iar dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini. La început, mărţişorul a fost reprezentat de o monedă din aur sau argint, la care era ataşat un şnur realizat din două fire răsucite în combinaţie de alb şi roşu sau alb şi negru, combinaţii care semnificau lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii. Tot legendele precizează că, la începuturi, mărţişorul se purta la gât sau la mână, la încheietură, apoi în piept, cum este specific zilelor de astăzi şi desigur, toţi cei care purtau mărţişor aveau credința că orice dorinţă le va fi îndeplinită. Denumirea lunii martie vine din latinescul „martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, fiind una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus).
“Babele”
Tot tradiţia spune că odată cu venirea primăverii calendaristice, în 1 martie, nu se fac treburi gospodărești, “pentru a nu o supăra pe Baba Dochia, care poate să trimită, astfel, timpul friguros”. Prima zi de primăvară calendaristică semnifică, totodată, şi intrarea în cele nouă zile ale Babelor. În general, femeile îşi aleg dinainte una din aceste zile şi cum va fi ziua aleasă, “aşa le va fi şi norocul lor în acest an”. Se mai spune că baba aleasă reprezintă carcaterul persoanei respective. Tot în prima zi de primăvara fetele, în special cele din mediul rural, se spală cu apă provenită din zăpada topită, pentru a avea tenul curat și frumos.
Primăvara vine “oficial” în 20 martie
Echinocțiul este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. În acest an, echinocțiul de primăvara va avea loc sâmbătă, 20 martie, la ora 9.37. Echinocțiul are loc de două ori în an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie. Acest moment reprezintă echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.
