Cu ocazia „Zilei Culturii Naţionale”, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă (MJIA) Zalău a organizat joi, 15 ianuarie, o activitate culturală dedicată publicului larg, constând în prezentarea „producţiei” ştiinţifice şi de promovare a patrimoniului din ultimii patru ani, în perioada 2010 – 2014.
La evenimentul care a avut loc la Galeria de Artă „Ioan Sima” au luat parte reprezentanţi ai MJIA Zalău şi iubitori de cultură. În ultimii patru ani, activitatea de cercetare din cadrul muzeului a fost fructificată în peste 15 monografii şi 12 broşuri de promovare a patrimoniului, iar producţia editorială a fost completată de cele trei numere ale revistei muzeului, „Acta Musei Porolissensis”, revistă cotată printre cele mai bune din ţară. În egală măsură, activitatea de cercetare a fost reflectată în zeci de articole, studii, rapoarte publicate în reviste de specialitate de prestigiu, din ţară sau din străinătate. „Sigur că ne-am dorit ca astăzi (n.r joi, 15 ianuarie) să fim interesaţi de ceea ce muzeul a cercetat şi a publicat, a valorificat, în forma tipăriturilor din rezultatele activităţii de cercetare. Suntem, de regulă, mai cunoscuţi prin activităţile expoziţionale prin activitatile educaţionale, proiectele educaţionale, dar suntem mai puţin vizibil prin activitatea de conservare, gestionare, restaurare. (…). La fel de puţin vizibil suntem prin rezultatele activităţii de cercetare, activitate care se materializează de regulă în studii, articole, monografii, lucrări de specialitate, rezultate mai puţin accesibile publicului. Acest lucru nu înseamnă că nu urmăm în fiecare an sau nu asigurăm, în fiecare an, continuitate a activităţii de cercetare ştiinţifică”, a precizat Corina Bejinariu, managerul MJIA Zalău, în deschiderea evenimentului. Cei prezenţi au avut ocazia de a răsfoi: studii de arheologie antropologie istorică – „Identităţi culturale locale şi regionale în context european”, volum realizat în memoria celui care a fost Alexandru Matei; „Dimensiuni ale culturii moderne în Ţara Silvaniei în secolele XVII-XIX. Cărţi şi proprietari” – Ioan Maria Oros; „Şapte zile în ţara Silvaniei” – Camelia Burghele; „Castrul auxiliar de la Buciumi” – Emanoil Pripon şi Cristian Găzdac; „Zalău locuri de poveste”, „Casa sufletului”, propuneri de lectură privind valorizările corpului uman în contexte funerare – Corina Bejinariu; „Asumarea identităţii culturale în comunităţile româneşti din Maramureşul ucrainian” – Camelia Burghele; „Monografia localităţii Bobota între nume şi memorie” – Marin Pop; „Istoriografia cărţii româneşti vechi din Transilvania de la începuturi şi până în 1948” – Ioan Maria Oros; „Ioan Sima”; „Lăcaşuri de cult dinmunicipiul Zalău”; „Viaţa politică din România Interbelică 1919 -1938 – Activitatea Parditului Naţional şi Naţional Ţărănesc din Ardeal şi Banat” – Marin Pop; „Contribuţii arheologice privind nord-vestul României în secoleleVII-XI, Cercetări în Depresiunea Silvaniei”- Dan Băcueţ Crişan; „Ceramica de Zalău”; „Cercetări arheologice preventive pe traseul autostrăzii Transilvania. Descoperirile bronzului târziu din zona comunei Marca judeţul Sălaj” – Ioan Bejinariu, Dan Băcueţ Crişan şi Daniel Culic; „Povestea unui sat sălăjean, între document şi oralitate: Peceiu”; „La nuntă în satele sălăjene” – Camelia Burghele; „Solnucu de Mijloc la 1864 – Chestionarele academicianului Pesty Frigyes” – Camelia Burghele, Mizser Lajos şi Viorel Ciubotă; „Acta MVSEI Porolissensis”; „Porolissum – repere de istorie locală”; „Dacii din preajma anticului Porolissum – situri şi descoperiri arheologice”; „Armata romană de la Porolissum – ghid de prezentare generală” şi „Şapte zile la Porolissum – itinerarii în complexul arheologic”.
