Tehnologie NASA pentru cercetarea Castrului Roman de la Porolissum

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române va demara un proiect de scanare cu tehnologie NASA a sistemului de apărare folosit de romani pe teritoriul ţării noastre. Proiectul are ca scop adunarea de informaţii de o mare acurateţe, care ulterior ar scuti arheologii de clasicele săpături, care sunt şi costisitoare, şi extrem de lente. Tehnologia NASA ar ajuta arheologii să scurteze foarte mult din timpul de cercetare şi să poată întocmi dosarele necesare pentru a începe procedura de introducere în patrimoniul UNESCO a limes-ului roman. ”Ce caută NASA în această ecuaţie? Este vorba despre obţinerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini satelitare şi prin alte tehnici foarte noi de scanare aeriană cu laser şi cu alte metode care se aplică de multă vreme în Vest în domeniul protecţiei patrimoniului arheologic. Această tehnologie este foarte costisitoare, mai ales aplicată pe spaţii largi. Am aplicat-o şi noi pe un spaţiu de vreo zece kilometri pătraţi, într-o zonă împădurită, unde monumentele nu pot fi nici măcar puse pe hartă pentru că nu se văd. Ori aceste mijloace moderne, această scanare cu laser din aer, printr-un program special, elimină pădurea din imagine şi apare modelul digital al terenului, ca şi cum nu ar fi arborii deasupra”, a declarat profesorul Coriolan Opreanu, directorul ştiinţific al şantierului de la Porolissum, citat de presa centrală.
Pentru acest proiect arheologii români vor colabora cu ”International Council of Monuments and Sites” din Statele Unite ale Americii. Profesorul Douglas C. Comer, care este director în cadrul acestei instituţii, a vizitat România la sfârşitul săptămânii trecute şi a participat la mai multe conferinţe.”Vrem să comparăm limes-ul roman de aici cu cel din Iordania la care am lucrat foarte mult. Vrem să ştim cum a fost afectat limes-ul de teren, care este foarte diferit în cele două ţări. Vrem să ştim ce resurse protejau ele – de exemplu apă sau terenuri agricole. Şi mai este un aspect pe care oamenii se poate să-l fi trecut cu vederea. Începem să ne dăm seama că funcţionalitatea limes-ului nu era atât de mult ca să îi ţină pe oameni afară, ci de a proteja anumite drumuri comerciale. Nu era construit doar pentru a-i ţine departe pe barbari, ci de a proteja drumurile şi anumite resurse”, a declarat Douglas Comer.