Cele două surori în viaţă ale lui Corneliu Coposu, Flavia şi Rodica, au fost desemnate cetăţeni de onorare ai satului Bobota, într-o încercare de reparare morală faţă de suferinţele prin care au trecut în perioada comunistă.
Iniţiativa acordării acestei distincţii aparţine istoricului Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, precum şi consilierilor bobotani Vass Gheza şi Vasile Dan Vaida, care au iniţiat un proiect de hotărâre care a fost aprobat cu majoritate de voturi.
Născute în casa parohială din Bobota, Flavia şi Rodica Coposu au fost nevoite să plece din Bobota în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940 şi s-au întors în satul natal abia în 1990, devenind, împreună cu fratele lor, Corneliu Coposu, ambasadori ai satului sălăjean.
“Gestul autorităţilor locale din localitatea sălăjeană Bobota se vrea a fi un prim pas spre normalitate în satul natal al lui Corneliu Coposu, acolo unde şi acum se mai văd urmele dureroase ale celor 50 de ani de comunism, când s-a încercat spălarea creierelor şi inducerea ideii că familia Coposu i-a exploatat pe ţăranii din Bobota”, susţine istoricul Marin Pop. Potrivit spuselor sale, în anii `90, fosta Securitate a lansat pe piaţă o serie de minciuni cum că familia Coposu ar avea moşii în Bobota, pe care le va lua înapoi de la ţărani.
Realitatea era tocmai pe dos, ţine să precizeze întrucât membrii familiei Coposu au fost adevaraţii ctitori ai satului Bobota. Protopopul Gavril Vaida, străbunicul lui Corneliu Coposu, a fost preot în Bobota timp de 45 de ani, iar Valentin Coposu, tatăl lui Corneliu Coposu a slujit în sat 31 de ani, până în 1940, când a fost nevoit să se refugieze în urma Dictatului de la Viena, pierzându-şi agoniseala de o viaţă.
În ceea ce priveşte averile, istoricul sălăjean spune că Gavril Vaida a agonisit pentru biserică aproape 500 ha de padure, cheltuindu-şi averea prin procese. Familia Coposu a avut în proprietate doar cateva ha de pământ arabil şi 11 ha pădure, pe care surorile Coposu le-au donat, în 2012, comunităţii greco-catolice din Bobota, după mari eforturi în a le recupera. „Având în vedere contribuţia deosebită a distinselor fiice ale satului Bobota, Flavia şi Rodica Coposu, în promovarea satului natal, a istoriei, tradiţiilor şi obiceiurilor, a moralei creştine şi adevărului istoric, precum şi donarea întregii lor averi comunităţii greco-catolice din Bobota, credem că merită cu prisosinţă titlul onorific de Cetăţean de onoare al comunei Bobota”, susţin iniţiatorii în motivaţia propunerii iniţiatorilor acestui proiect.
Autorităţile locale din Bobota intenţionează să le înmânezeze distincţiile, în noiembrie, în cadrul unor acţiuni prilejuite împlinirea a 200 de ani de la moartea marelui cărturar Gheorghe Şincai, 250 de ani de la înfiinţarea şcolii din Bobota de către Gheorghe Şincai, 130 de ani de la naşterea preotului Valentin Coposu şi 75 de ani de la moartea acestuia.
