Ne întrebăm adesea ce semnificație are denumirea străzii pe care locuim. Toponimia străzilor se află în strânsă legătură cu anumite perioade istorice, cu personalități ce au trăit aici. Vă propunem un serial pe această temă cu străzile din Zalău.
Andrei Șaguna s-a născut la 1 ianuarie 1809 în oraşul Miskolc, din nordul Ungariei, din părinţi macedoromâni. A urmat cursurile şcolii primare greco-ortodoxe din Miskolc, apoi gimnaziul. A studiat Dreptul şi Filozofia la Budapesta, iar ulterior a studiat teologia ortodoxă la Vârşeţ. În anul 1833, la Mitropolia din Carloviţ, primește numele monahist de Andrei. A fost hirotonit diacon şi apoi preot. În anul 1842 a ajuns profesor la Seminarul teologic din Vârşeţ. A devenit egumen la mănăstirile sârbeşti Hopovo şi Covil. În 1846 este ales vicar general al Episcopiei Sibiului, în locul lui Vasile Moga, care decedase.
A fost contestat de unii români din cauză că ar fi fost principalul instrument care a dus la capturarea de către autorităţi a Ecaterinei Varga, numită de către moţi „Doamna noastră”.
La 30 aprilie 1848 este ales şi hirotonit Episcop al Ardealului. Împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni a prezidat Adunarea Naţională de la Blaj din 3-5 mai1848, în care naţiunea română din Transilvania şi-a întocmit şi făcut cunoscut programul revoluţionar paşoptist. A fost delegat de Adunare să prezinte, împreună cu alţi fruntaşi români din Transilvania, împăratului Austriei doleanţele naţiunii române. A fost decorat de împăratul Austriei cu crucea de comandor al Ordinului Leopoldin pentru merite în timpul revoluţiei paşoptiste.
A înfiinţat cu banii săi proprii tipografia arhidiecezană în anul 1850, iar în 1853, tot din banii lui, ziarul „Telegraful român”. În 1861 a înfiinţat „Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” (ASTRA), a cărei prim preşedinte a şi fost. Cu concursul şi sprijinul său s-au întemeiat liceele ortodoxe din Braşov şi Brad, pe lângă alte multe biserici şi şcoli înfiinţate la a căror înfiinţare a contribuit. A reuşit, după grele confruntări, să despartă biserica ortodoxă română din Transilvania de cea sârbească şi să nu i se mai subordoneze celei din urmă niciodată. În 1864 ajunge Mitropolit al Ardealului. A încercat să reorganizeze biserica română din Transilvania în aşa fel încât aceasta să fie utilă în lupta pentru idealurile naţionale româneşti.
Moare în anul 1873 și este înmormântat în localitatea Răşinari, judeţul Sibiu, în curtea bisericii, ca simplu monah. În anii 1877-1878 Aron Românul a ridicat un mausoleu pentru Andrei Şaguna, în cimitirul din Răşinari, conform testamentului acestuia. Doi lei din bronz străjuiesc intrarea în mausoleu, ei fiind realizaţi în anul 1904.
În municipiul Zalău, în anul 1998, pe strada ce-i poartă numele, a fost dezvelită în curtea Bisericii Ortodoxe statuia mitropolitului, creație a sculptorului Sepsi Iosif.
Daniel Mureşan
ANDREI SAGUNA a fost declarat Sfant iar moastele sale se afla la loc de mare cinste in Biserica Mitropolitana Sibiu. De asemenea, din istorie mai este recunoscut faptul ca desi a avut multe oferte de a lucra cu austro-ungarii a refuzat si a negociat cu acestia infiintarea a 1000 de scoli romanesti in Ardeal intr-o perioada destul de nefasta pentru romanii din Transilvania. Este recunoscut ca un mare roman, om de litere, religios iar Fundatia ASTRA infiintata de Mitropolitul Andrei Saguna este activa in continuare promovand valorile romanesti si pe cele ale ortodoxiei in special. Are statuia si in parcul central din Sibiu unde este aleea scriitorilor, in fata sediului fundatiei ASTRA.