Spărietul pomului neroditor cu săcurea și măturatul șobolanilor – obiceiuri pascale din satele sălăjene

Alexandru Moldovan

Spărietul pomului neroditor cu săcurea, măturatul șobolanilor și feștitul ouălor cu coji de ceapă sunt doar câteva dintre ineditele obiceiuri pascale din sate sălăjene precum Ciumărna, localitate în care un grup de iubitori ai tradițiilor populare, în frunte cu meșterul popular Ileana Grațiana Pop încearcă să păstreze și să promoveze zestrea culturală locală.
„În ziua de Paști, dacă un pom nu ți-a făcut roadă niciodată îl avertizezi cu săcurea. Numa îi sparii, dar îl lovești un pic. Vii de la biserică și iei săcurea și te duci în grădina. Pomul care nu ți-a făcut roadă îl ciocănești o dată — ‘Hristos a Înviat’, a doua oară— ‘Adevărat a Înviat’. Și încă o dată — ‘Hristos a Înviat’ — ‘Adevărat a Înviat’, de trei ori. S-a întâmplat că după aceea pomul a rodit. Încă ceva. Cine are pă lângă casă șobolani, în ziua de Paști vine și ia măturoiul și mătură în curte de două-trei ori să plece toți de pe lângă casă”, povestește Ileana Grațiana Pop, meșter popular din Ciumărna, localitate situată în imediata apropiere a municipiului Zalău.
Artista populară își amintește și de un alt obicei, păstrat astăzi doar în memoria celor care l-au practicat, în perioada în care se mai organizau hore în satele din Sălaj.
„Ce mai făceau fetele în săptămâna Paștilor, în Joia Mare? Eu am făcut când am fost domnișoară și dacă am făcut vă știu spune. Ca să te joace toți feciorii la joc, cum se mergea pe atunci la horă, mamele noastre ne-au zâs așe: să luăm în Joia Mare mărgelele, un ou fiert și să mergem cu ele în grădină la un mușuroi mare de furnici și să facem o groapă și să punem oul și mărgele. Mai apoi trebuia să zicem: așe să umble feciorii după mine la horă cum umblă furnicile pă ou și pă mărgele. Aiste lucruri se fac în Joia Mare și te duci în ziua de Paști, iei Paștele, nu mănânci altceva decât fugi acolo în grădină și dezgropi mărgele și mănânci ala ou prima dată. Când te duci la horă, toți feciorii te joacă. A doua zi de Paști era dansul”, rememorează Ileana Grațiana Pop.
Într-o societate modernă în care coloranții artificiali au luat locul vopselurilor tradiționale pentru ouăle de Paști, la Românași se păstrează cu sfințenie obiceiul „feștitului” ouălor cu coji de ceapă, după ce în prealabil acestea au fost decorate cu frunze ale unor plante din grădină, fixate pe ou cu un ciorap de nylon.
„Fiecare ou trebuie spălat cu apă de la fântână, după care se pune o frunză, care-i mai frumoasă. Le legăm frumos, le punem în coji de ceapă și apoi la fiert. După ce se scot de la fiert se ung cu clisă. Așe se fac ouăle în Ciumărna”, conchide meșterul popular.