Situl arheologic de la Sutoru, amenințat de buldozerele lucrărilor la autostrada Transilvania

Arheologii Comisiei Naționale Limes din cadrul Ministerului Culturii, comisie care se ocupă de monitorizarea siturilor ce compun Frontiera Imperiului Roman, au cerut recent Ministerului Transporturilor modificarea proiectului unui tronson al Autostrăzii Transilvania deoarece este afectat castrul roman de la Sutoru, județul Sălaj, propus a fi inclus în UNESCO.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Naționale Limes transmis, miercuri, Ministerului Transporturilor, Ministerului Culturii, CNAIR și unor instituții publice din județul Sălaj, și semnat de președintele Felix Marcu, situl arheologic de la Sutoru este format din mai multe obiective: castrul roman, împreună cu băile identificate recent, o întinsă așezare civilă și necropola aferentă.
„În cadrul procesului de monitorizare a siturilor care compun Frontiera Imperiului Roman (Limes), Comisia Națională Limes a analizat în detaliu situația sitului castrului roman de la Sutoru, comuna Zimbor, județul Sălaj, care reprezintă o importantă așezare romană de pe teritoriul provinciei Dacia și care a funcționat în strânsă legătură cu frontiera provinciei, aflată în vecinătate.

Monumentul este format din mai multe obiective: castrul, împreună cu băile identificate recent, o întinsă așezare civilă și necropola aferentă. Conform proiectului de infrastructură, o porțiune din castrul roman, termele, o mare parte a așezării civile și a necropolei vor fi afectate de culoarul Autostrăzii Transilvania și de bretelele de descărcare ale acesteia, mai precis de secțiunea 3B1 sector Topa Mică – Zimbor. (…) Pentru a preveni intervențiile care afectează ireversibil monumentul, solicităm ca în faza de proiectare, nodul de legătură să fie repoziționat, la o distanță de 200 metri de ultimele urme ale siturilor arheologice cunoscute”, se arată în documentul citat.

Reprezentanții Comisiei Naționale Limes au subliniat că aceasta coordonează activitatea de documentare a siturilor ce compun Granițele Imperiului Roman de pe teritoriul României, în vederea înscrierii acestora în Patrimoniul UNESCO, reprezentând „forul responsabil cu stabilirea gradului de autenticitate și integritate a siturilor care compun aceste granițe, în conformitate cu prevederile și Convențiile internaționale.

„Situl arheologic de la Sutoru este propus pentru a fi înscris pe Lista indicativă a României, iar ulterior pe listele Patrimoniului Mondial UNESCO. În noile condiții, este cert că vor fi afectate integritatea și autenticitatea sitului și a zonei acestuia de protecție, de aceea se impun măsuri pentru minimizarea daunelor”, se mai arată în comunicat.
Arheologii susțin că sunt obligatorii investigații prealabile, fie prin diagnostic arheologic intruziv, fie prin metode de cercetare non-invazive, pentru luarea tuturor măsurilor administrative, legislative și financiare astfel încât cercetările arheologice preventive necesare construcției nodului rutier să fie demarate cât mai curând posibil, cu dublul scop de a nu afecta situl și termenele de execuție ale lucrării.

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău vede în devierea traseului cea mai bună soluție

Directorul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, Corina Bejinariu ne-a spus că este întru totul de acord cu rezultatele și concluziile la care a ajuns coordonatorul lucrărilor și prospecțiunilor desfășurate la Sutoru. “Suntem datori să ne apărăm vestigiile, istoria. Aceasta este munca noastră. Oricât de tare s-ar supăra cineva pe noi, pentru că toate aceste demersuri ar putea duce la prelungirea timpului de așteptare până la finalizarea autostrăzii, aceasta este cea mai înțeleaptă soluție, salutară în același timp pentru această valoare istorică din județul nostru.

Lucrările de cercetare științifică desfășurate acolo sub coordonarea d-lui Cociș, concluziile rezultate, toate converg către această soluție, de deviere a traseului, una la care și noi subscriem”. „Pentru a preveni intervențiile de natură să afecteze monumentul, solicităm acordarea unei atenții speciale situației semnalate. Descoperirile arheologice, în urma cercetărilor preventive, se prefigurează a fi foarte importante, după cum rezultă din rezultatele săpăturilor și din cele ale prospecțiunilor geofizice recente, desfășurate sub coordonarea dr. Sorin Cociș.

Din aceste motive, sugerăm ca cercetările arheologice viitoare, preventive sau sistematice, să fie demarate cât mai curând posibil, și să fie realizate sub coordonarea responsabilului științific și a reprezentanților instituției coordonatoare a cercetărilor, Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române”, se mai arată în concluziile Comisiei Limes.
De asemenea,  reprezentanții Comisiei au precizat că, având în vedere că principalul deținător de interese în realizarea unei rețele naționale de autostrăzi, precum și în protecția și conservarea patrimoniului cultural național este Statul Român, că ambele domenii țin de securitatea națională, se solicită tuturor decidenților „o abordare profesionistă și realistă în ceea ce privește termenele de execuție, finanțarea și soluțiile de punere în valoare a eventualelor monumente ce vor fi descoperite, în condițiile finalizării proiectului de infrastructură rutieră”.

„Comisia Națională Limes solicită Ministerului Culturii și Identității Naționale realizarea tuturor demersurilor necesare sprijinirii instituțiilor și arheologilor implicați în acest proiect”, se menționează în comunicat.
Documentul este adresat ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, ministrului Culturii și Identității Naționale, Daniel Breaz, directorului Direcției Patrimoniu Cultural din ministerul Culturii, Emilian Gamureac, Comisiei Naționale de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii, prefectului județului Sălaj, Florin Florian, președintelui Consiliului Județean Sălaj, Tiberiu Marc, managerului Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, Corina Bejinariu și directorului Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, Doina Cociș.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a retransmis, în februarie, spre validare către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) documentațiile de atribuire prin proceduri de achiziție publică a proiectului de proiectare și execuție a Autostrăzii Transilvania, Subsecțiunea 3B1 Mihăiești – Zimbor în lungime de 13,26 km, din care face parte sectorul Topa Mică – Zimbor.
Ministerul Culturii a iniţiat, în anul 2014, Programul naţional Limes, care urmăreşte documentarea monumentelor care compun graniţa romană de pe teritoriul României.