Sfinții Împărați Constantin și Elena

21 mai reprezintă, în calendarul ortodox, sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena. De numele lui Constantin cel Mare se leagă legalizarea religiei creștine în Imperiul Roman, dar – contrar opiniei populare – nu și transformarea creștinismului în religie oficială a imperiuluI. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus a fost proclamat împărat de către armată în iulie 306 d.Hr., succedându-i la tron tatălui său, Constantius I. În momentul în care a devenit împărat, Constantin nu trecuse încă la religia creștină, fapt dovedit de monezile bătute în primii ani ai domniei sale, monezi ce poartă simbolurile zeilor Marte și Apollo. Împăratul a fost însă un susținător al religiei creștine, pe care a sprijinit-o prin diverse favoruri acordate bisericii (precum subvenții, scutiri de taxe etc.). Împăratul s-a convertit oficial la creștinism în anul 312, înaintea unei bătălii, dar avea să fie botezat abia în 337, la scurt timp înainte de moartea sa. De asemenea, el nu a renunțat niciodată la titlul tradițional imperial de „pontifex maximus”, fapt ce i-a atras reproșurile repetate ale unor episcopi. În anul 313 Constantin cel Mare a promulgat Edictul de la Milano prin care erau interzise în mod oficial persecuțiile la adresa creștinilor din imperiu. Acesta a fost un edict de toleranță (asemănător unuia emis de Galerius în 311), care nu a făcut însă din creștinism religie de stat în Imperiul Roman. Această transforme are loc mai târziu, în timpul Împăratului Teodosie (anul 380). În tradiția ortodoxă, Împăratul Constantin este amintit și pentru convocarea primului sinod ecumenic, în anul 325. În cadrul Primului Conciliu de la Niceea principala temă de discuție a fost arianismul, considerat de majoritatea episcopilor creștini o erezie ce trebuie combătută. Ca răspuns la aceasta, la acest prim sinod s-au pus bazele dogmatice (inclusiv Crezul) și primele canoane ale religiei creștine. Tot în cadrul Conciliului de la Niceea s-a stabilit și principiul alegerii datei Paștilor (prima duminică după luna plină de după echinocțiul de primăvară), păstrat până în zilele noastre.  Mama lui Constantin, Împărăteasa Elena, s-a remarcat de-a lungul domniei fiului ei drept apărătoare a creștinilor. Ea a plecat, împreună cu o solie oficială trimisă de Împărat, la Ierusalim, pentru găsirea sfintei cruci, pe care se spune că a și găsit-o.m Constantin și Elena au fost canonizați pentru meritele și serviciile aduse bisericii și creștinismului, iar astăzi sunt sărbătoriți de ortodocși și greco-catolici. (sursa historia.ro)