Editura „Caiete Silvane” și Editura „Etnologică” București, cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului (CCAJ) Sălaj și al companiei Tenaris Silcotub, au demarat publicarea unei monografii sălăjene sub semnătura etnologului Camelia Burghele în mai multe volume. Până în prezent au fost tipărite primele patru volume care conțin texte de specialitate: unele publicate deja în cărți de Camelia Burghele, altele aduse la zi iar altele inedite. Potrivit reprezentanţilor CCAJ Sălaj şi a Editurii “Caiete Silvane” până în prezent județul Sălaj nu dispune încă de o asemenea monografie, al cărei rol este extrem de important și cu care ca instituția de cultură din judeţ ar putea să își consolideze poziția de pilon al conservării și valorificării patrimoniului cultural etnografic local.
Proiectul se intitulează generic “Satele sălăjene şi poveştile lor”, un proiect – pilot, care beneficiază și de un sprijin consistent din partea companiei Tenaris Silcotub Zalău. Cele patru volume a căror apariție este semnalată de instituţia de cultură precizată, vor fi incluse într-o serie completă de studii etnografice, etnologice, folclorice, antropologice fiind mai mult decât o simplă descriere etnografică. “Sălajul nu are o asemenea abordare antropologică, foarte vizată în contextul globalizării, patrimonializării UNESCO, conservării identității culturale în toată Europa civilizată. Volumele au ample rezumate în limbile engleză și franceză. Pentru anul 2016 ne propunem editarea următoarelor patru volume din serie”, susţin reprezentanţii CCAJ Sălaj şi a Editurii “Caiete Silvane”.
“Împreună cu Daniel Săuca, managerul CCAJ Sălaj, am îndrăznit să ne gândim la o descriere etnografică a satelor sălăjene, la mai bine de trei decenii după Zona etnografică Meseș semnată de Ioan Augustin Goia și în lipsa altor abordări monografice sistematice despre acest areal. A fost rolul și privilegiul meu să gândesc o serie de volume, cu o anume coerență internă, care să se apropie de viziunea de ansamblu a satelor sălăjene reclamată de un demers antropologic modern. Unele texte sunt reeditări (ale doctoratului, ale bursei postdoctorale la Academia Română, ale unor cărți mai vechi care necesitau o revizuire, altele sunt scrieri noi, „calde”: o serie care s-ar vrea o descriere antropologică amplă și cât mai completă a satului sălăjean de la începutul mileniului III (am început cercetările în 1995, iar în 1999 îmi apărea prima carte). Până în 2015 sunt, așadar, cercetări de teren ce acoperă 20 de ani. Cu modestie spus, nu știu ca la momentul apariției primelor volume din această serie să mai fie, în România, vreun județ care să beneficieze de o asemenea descriere antropologică – sistematică, unitară, coerentă, semnată de un autor unic. Fără laudă, dar cu mândrie. O formulă de patriotism sincer, într-o vreme în care patriotismul a devenit ceva desuet”, a precizat etnologul Burghele.
Camelia Burghele este un etnolog specializat în magia terapeutică tradițională și în dinamica proceselor culturale din satele românești tradiționale şi cercetător la Muzeul Județean de Istorie și Artă (MJIA) Zalău. Are publicate o serie de articole și volume circumscrise acestor teme de cercetare: “În numele magiei terapeutice”, “Cămașa ciumei”, “Repere de cultură tradițională sălăjeană”, “7 zile în Țara Silvaniei”, “La nuntă în satele sălăjene”. Recent, a finalizat studiile postdoctorale la Școala Postdoctorală a Academiei Române în anul 2013, publicând ca lucrare de cercetare volumul “Asumarea identității culturale în comunitățile românești din Maramureșul ucrainian (Transcarpatia, Ucraina), conservare sau dinamică socio-culturală în context European” – coordonator științific academician dr. Sabina Ispas. În prezent studiază fenomenele de repercutare ale magiei tradiționale în magia modernă contemporană.
