La Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau a avut loc ieri prima editie din acest an a Dezbaterilor Caiete Silvane, revista de cultura a Salajului, editata de Centrul Culturii Traditionale, sub egida Consiliului Judetean Salaj, a Primariei si Consiliului Local Zalau. Tema intalnirii a fost: Raportul Comisiei Tismaneanu – sfarsit sau inceput de drum?. Majoritatea celor prezenti au fost de acord ca raportul comisiei cu pricina este doar inceputul studierii profesioniste a perioadei cuprinse intre 1945 si 1989, cu atat mai mult cu cat, inca, nu este posibil, din diferite cauze, accesul la arhivele perioadei respective. Daca este adevarat ceea ce s-a spus, vom putea studia arhivele PCR despre Salaj, care vizeaza, de exemplu, anul 1968, abia in 2018, asa cum ar stipula o anumita lege a arhivelor. Prezenta redusa la dezbaterea noastra nu a fost un impediment pentru a marturisi despre acea perioada si de a pune accent pe necesitatea imperioasa ca perioada de dupa 1944, 23 august, sa fie mai atent studiata, mai ales de catre cei in masura sa faca acest lucru, in speta angajatii institutiilor publice cu obiect de activitate in domeniu. De exemplu, la Muzeul Judetean exista un singur angajat care se ocupa de perioada de dupa 1944, situatie care, evident, merita solutionata. Sa mentionam ca la dezbaterea noastra au participat istoricii Elena Musca, Marin Pop si Ioan Musca, profesorii Dumitru Barjac si Cristian Talos, Daniel Hoblea, redactorul-sef al Editurii Caiete Silvane, reprezentanti ai mass-media locala, carora le multumim si pe aceasta cale pentru participare. Asa cum a declarat istoricul Marin Pop, pe urmele concluziilor Raportului Tismaneanu, in perioada urmatoare merita luate in seama urmatoarele chestiuni, pentru schimbarea actualei stari de lucruri: modificarea legilor care vizeaza Arhivele, in asa fel incat accesul cercetatorilor pentru a studia documentele perioadei in cauza sa fie mai liber; accent pus pe recuperarea orala, memorialistica, a tuturor marturiilor despre acea perioada; educatia in scoli; modificarile legislative necesare pentru ca cel putin memoria victimelor comunismului sa fie cinstita asa cum se cuvine. Dincolo de aspectul cantitativ, despre care oricand se pot bate campii intr-o veselie, consider ca intalnirea noastra a fost un succes, cel putin ca inceput, in Salaj, unde exista o indiferenta iesita din comun la temele care ar putea supara, pentru a discuta la modul cel mai serios cu putinta despre una dintre cele mai tampite perioade din istoria Romaniei.
