PROIECT ÎN DEZBATERE – MONOGRAFIA SĂLAJULUI: SCHIŢĂ DE SUMAR

O monografie pentru dezvoltare durabilă

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, prin editura Caiete Silvane, intenționează să editeze în anul 2018, Anul Centenarului Marii Uniri, Monografia Sălajului, un demers pluridisciplinar coordonat de prof.univ.dr. Traian Vedinaș. Îi invităm pe toți cei interesați (specialiști, reprezentanți ai instituțiilor administrației publice locale, instituții de cultură, mass-media) să ne comunice opiniile, sugestiile lor despre acest proiect la adresa de e-mail office@culturasalaj.ro până cel târziu în 12 ianuarie 2018.
Daniel Săuca,
Manager Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

I. GEOGRAFIE ŞI POPULAŢIE

1. Formele reliefului
2. Oraşele şi liniile comunicaţionale
3. Tipologia aşezărilor rurale
4. Arii protejate şi dimensiunea ecologică a dezvoltării durabile
5. Grădina botanică „Vasile Fati” Jibou

II. ISTORIE ŞI POLITICĂ

A. ISTORIE VECHE
6. Mărturii arheologice
7. Fapte istorice în documente lingvistice
8. Dacia Porolissensis. Romanizare şi încreştinare

B. ISTORIE MEDIEVALĂ
9. Epoca voievodatului
10. Cetăţile epocii voievodatului
11. Castele şi conace în epoca principatului
12. Mica nobilime rurală românească

C. ISTORIE MODERNĂ
13. Simion Bărnuţiu şi revoluţia paşoptistă
14. Fruntaşi sălăjeni în P.N.R. Procesul memorandiştilor
15. Iuliu Maniu şi Marea Unire
16. Delegaţii săteşti la Alba Iulia

D. ISTORIE CONTEMPORANĂ
17. Grupări politice 1918-1940
18. Dictatul de la Viena. Efecte tragice
19. Dictatura proletară. Desfiinţarea şi Reînfiinţarea Sălajului
20. Sistematizarea satelor ca demolare
21. Grupuri politice postdecembriste
22. Configuraţia consiliilor locale
23. Consiliul judeţean. Cronologie 1992-2016
Senatori şi deputaţi
24. Corneliu Coposu. Seniorul democraţiei

III. ECONOMIE ŞI DEZVOLTARE

A. SOCIETATEA TRADIŢIONALĂ
25. Păstoritul liber şi agricultură prin defrişare
26. Economie domenială şi stratificare socială
27. Baronul Wesselenyi şi reforma agrară
28. Apariţia şi dezvoltarea capitalistă
29. Industrializare în societatea „eminamente agrară”

B. SOCIETATEA INDUSTRIALĂ
30. Mobilizări capitaliste 1918-1948
31. Transformarea capitalismului funcţional în capitalism de stat
32. Desfiinţarea proprietăţilor rurale. Colectivizarea
33. Industrializare socialistă şi urbanizare forţată
34. Mecanizarea agriculturii şi exodul forţat
35. Mica proprietate în 0,30 ha

C. SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ
36. Globalizarea comunicaţională
37. Declinul „marii industrializări” şi fortificarea întreprinderilor mici şi mijlocii
38. Redobândirea proprietăţii. Stratificare socială şi dezvoltare
39. Un târg de ţară: Crasna
Păstoritul tradiţional şi modern
40. Ferme rurale performante şi priorităţi IT
41. Pentru o dezvoltare funcţională organică şi sustenabilă
42. Termenii cheie ai dezvoltării durabile

IV. PATRIMONIU ŞI VIAŢĂ CULTURALĂ

A. PATRIMONIU ŞI IDENTITĂŢI
43. Grai şi cugetare în „Ţările” Sălajului
44. Obiceiurile. Portul şi danţul
45. Meşteşugurile şi arhitectura populară
46. Biserica lui Horea şi civilizaţia lemnului
47. Uniţi şi neuniţi, dar fraţi. Vicariatul Silvaniei
48. Despărţămintele ASTREI
49. Serbările ASTREI la Şimleu
50. ASTRA BASARABEANĂ la Zalău
51. Începuturile şi afirmarea presei scrise
52. Şcoli. Dezvoltarea învăţământului

B. SITUAŢII ŞI TENDINŢE CULTURALE MODERNE
Biserica greco-catolică desfiinţată şi reînfiinţată
53. De la „Năzuinţa” unică la diversitatea mediatică
54. Cenaclul „Silvania” şi literaţii Sălajului
55. Episcopie ortodoxă în Sălaj
Configuraţii demografice. Etnice şi religioase
56. Picturi în referinţe critice
57. Un fenomen social postdecembrist. Abandonul şcolar
Ion Aluaş şi renaşterea sociologiei româneşti

C. REPERE PENTRU TURISM DURABIL
58. Drumul spre Porolissum. De la Roma în Ţara Silvaniei
59. Muzeul de istorie şi artă. Obiectiv turistic naţional
60. Muzeul holocaustului din Şimleu Silvaniei
61. Muzeul satului din Iaz
62. Muzeul Crasnei
63. Casa memorială Iuliu Maniu
64. Casa memorială Vasile Avram
65. Nuclee tradiţionale pentru agroturism
66. Turism balnear la Boghiş şi Bizuşa
67. Modele pragmatice de amenajare turistică
68. Management şi marketing pentru dezvoltare durabilă.

Acest proiect are ca matrice disciplinară esenţială sociologia dezvoltării, însoţită de o geografie vie, aceea a tipologiei aşezărilor, istorie socială, nu evenimenţială, viziune ecologică, sociologie economică, agrară şi pastorală, sociolingvistică, istorie culturală, descriere etnografică şi imagologică a unor obiective turistice ce se regăsesc ca repere majore pentru turism durabil ca obiectiv veridic al unei industrii turistice ca dezvoltare regională cu valorificarea potenţialului cultural prin marketing şi management, ambele matrici disciplinare economice producătoare şi aducătoare de profit, prin management local performant.
Opţiunea proiectului dezvoltare durabilă prin turism a fost determinată de consultarea site-urilor a numeroase primării sălăjene, care – conform analizelor SWOT (puncte tari, puncte slabe, ameninţări şi oportunităţi) – mizează în dezvoltarea locală prin dezvoltare turistică.

Prof. univ. dr. Traian Vedinaş