Povestea monumentelor transformate în ruine sau cum să-ți bați joc de propria istorie

Indiferenţa factorilor responsabili şi lipsa fondurilor pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului naţional au făcut ca pentru importante monumente istorice din judeţul Sălaj sfârşitul să fie aproape. Anul 2017 ar putea aduce veşti bune pentru unele dintre construcţiile lăsate în paragină, după ce Institutul Naţional al Patrimoniului le-a inclus pe lista obiectivelor cu şanse la finanţare. Pentru altele, orice intervenţie este tardivă, construcţiile frumoase şi impunătoare de altădată fiind de câţiva ani doar nişte urme de ziduri înghiţite de mărăciniş. Celelalte riscă să se facă una cu pământul.
Condamnate la distrugere sunt nu doar monumentele aflate în patrimoniul autorităţilor locale, ci şi cele retrocedate, întrucât proprietarii nu au investit niciun ban în conservarea ori reabilitarea construcţiilor.

Praf şi pulbere

Este şi cazul Castelului Csaky de la Almaşu, construit la începutul secolului al XIX-lea, cândva cel mai mare conac din Ţara Călatei. Dacă la momentul retrocedării, în 1990, se afla deja într-o stare jalnică, dezinteresul proprietarului, trecerea timpului şi hoţii care au furat tot ce s-a putut au făcut ca aici să mai rămână doar nişte ziduri. Moştenitorul a cerut scoaterea din lista monumentelor istorice pentru a-l demola şi a construi altceva, însă nu a primit aprobare de la Comisia Monumentelor. Mai apoi a venit cu o propunere de reabilitare ce nu se potrivea cu prevederile din lege, iar când specialiştii în domeniu i-au sugerat varianta corespunzătoare, a renunţat la orice idee.

Un alt monument în stare avansată de degradare este Casa de lemn de la Cizer, ce datează din 1780 şi este catalogată de specialiştii în etnografie drept cea mai veche şi mai importantă din Sălaj. Potrivit arhitectului Valeria Lehene, referent de specialitate în cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură (DJC) Sălaj, în 1987, valoroasa construcţia a fost mutată de lângă valea care o inunda frecvent şi relocată în spatele şcolii. Demersul nu a fost, însă, suficient pentru a salva monumentul istoric, care se află acum la un pas de colaps, acoperişul din paie fiind distrus. Evaluările făcute în 2011 arătau că pentru a repune în valoare construcţia, ar fi nevoie de 465.000 de lei.
Vorbim despre o casă foarte valoroasă, căreia Augustin Goia, cercetător expert la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a reuşit să-i schimbe amplasamentul, strămutând-o din zona inundabilă unde fusese ridicată. Acum ea se află în proprietatea Primăriei Cizer, care a întocmit un proiect pentru a muta casa într-un alt loc, unde să amenajeze o gospodărie tradiţională. “Au primit aviz, cu condiţia ca în momentul în care vor desface casa, să aibă şi banii pentru remontarea ei, altfel riscăm să rămânem cu un morman de lemne care se distrug. Lipsa resurselor financiare a făcut ca proiectul să nu fie implementat”, susţine specialistul DJC Sălaj.

În prag de colaps

Biserica de piatră “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” de la Şamşud, din 1885, una dintre puţinele biserici ortodoxe din piatră din Sălaj, este în prag de colaps. În această situaţie s-a ajuns în urma unor intervenţii cel puţin neinspirate. Astfel, săpăturile realizate în jurul fundaţiei au dus la înclinarea acoperişului şi fisurarea peretelui din partea de nord, care, pentru a nu se dărâma cu totul, a ajuns să fie sprijint cu nişte barne. “Nu ştiu dacă în cazul acestui lăcaş de cult se mai poate recupera ceva”, a subliniat Valeria Lehene.
Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Brusturi este cea mai periclitată din judeţ, aflându-se de mai mulţi ani în stare de precolaps din cauza alunecărilor de teren în zona altarului care au antrenat partea de est a bisericii şi a produs dizlocări ale bârnelor pereţilor. În aceste condiţii, punctează arhitectul, stabilitatea lăcaşului este pusă în pericol. În plus, învelitoarea este într-o stare dezastruoasă, prezentând găuri mari pe toată suprafaţa, pereţii şi pardoseala prezintă infiltraţii, structura de rezistenţă şi a picturii interioare sunt grav deteriorate. Construcţia este monument de interes naţional şi funcţionează în prezent drept capelă de cimitir. Spaţiul găzduia slujbe la sărbătoarea hramului şi la sărbători importante, însă în prezent starea bisericii nu mai permite acest lucru.
În anul 2010, prin contribuţia financiară a Primăriei Creaca, a fost întocmit proiectul de restaurare, cu un necesar de peste 300.000 de lei, care a fost transmis la Institutul Naţional al Patrimoniului, cu solicitarea de finanţare pentru restaurare.
Din cauza înclinării accentuale a turnului Bisericii de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Şoimuşeni (secolul al XVI-lea), întreaga navă a lăcaşului s-a desprins de pe fundaţie în partea estică şi prezintă risc de prăbuşire. Deşi construcţia reprezintă un adevărat pericol public, aici se desfăşoară în continuare serviciul religios, credincioşii neavând nicio alternativă în zonă. Întrucât în naos şi altar plouă, oamenii s-au văzut nevoiţi să aşeze vase pentru colectarea apei.
Şi pentru acest amplasament autorităţile locale au finanţat realizarea proiectului, investiţiile necesare fiind estimate în 2009 la 213.000 de lei.

Lăsate de izbelişte

Una dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din judeţ (ridicată în 1547), Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Bulgari se află şi ea în stare avansată de degradare. “Aceasta este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Sălaj, un monument de interes naţional şi prezintă particularitatea de a avea altarul semicircular, caz rar întâlnit la bisericile din lemn”, menţionează Valeria Lehene. Şi aici au fost identificate o serie de probleme grave. “Tălpile din lemn se găsesc la nivelul terenului, soclul din piatră fiind deteriorat, fapt ce cauzează umezirea bârnelor foarte masive şi dificil de înlocuit, în special cele curbate din zona altarului. Învelitoarea este foarte distrusă, ceea ce a dus la deteriorarea bolţii naosului şi distrugerea parţială a picturii, şi este acoperită de muşchi gros pe toată suprafaţa altarului şi parţial pe partea estică a naosului. În interior se pot observa găuri în scândurile ce alcătuiesc bolta”, descrie specialistul sălăjean. Necesarul de bani pentru restaurarea imobilului şi a picturii interioare extrem de valoroase se apropie, conform devizului din 2013, de 600.000 de lei.
Construită din materiale tradiţionale – lemn, cărămidă şi, parţial, cărămidă nearsă, Casa Memorială “Iuliu Maniu” de la Bădăcin a trecut printr-un proces extrem de rapid de deteriorare, fiind în stare de precolaps şi colaps parţial. Şarpanta subdimensionată a cedat în unele zone. Graţie implicării administratorului imobilului, Parohia Greco-Catolică Bădăcin şi a campaniei pentru salvarea monumentului istoric, s-a reuşit consolidarea fundaţiei şi parţial şi a pereţilor din cei peste 170.000 de lei obţinuţi din donaţii.
În prezent,din lipsă de fonduri, lucrările au fost stopate, însă, spune referentul, refacerea şarpantei este o urgenţă: “În lipsa acestei măsuri vor fi compromise toate intervenţiile realizate cu mari eforturi”. Pentru a finaliza investiţiile, ar mai fi nevoie de 1,64 milioane de lei, bani care ar permite refacerea şarpantei şi a învelitorii, parţial consolidarea pereţilor, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire, finisaje interioare şi exterioare.

În aşteptarea fondurilor

Lista este însă mult mai lungă, printre alte obiectivele ameninţate cu pieirea numărându-se şi Conacul Hatfaludy de la Hida, Castelul Joysika de la Surduc, Castelul Bay din Treznea, Conacul din Zsombory din Zimbor, Moara de la Românaşi, Castelul Wesseleny din Jibou ori Castelul Haller din Gîrbou.
Pentru patru obiective – biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Brusturi, biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Şoimuşeni, Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Bulgari şi Casa Memorială “Iuliu Maniu” de la Bădăcin, ar putea exista o speranţă, după ce Institutul Naţional al Patrimoniului a anunţat că acestea se regăsesc între primele zece din ţară ce ar putea beneficia în 2017 de finanţare prin Programul Naţional de Restaurare.
Bisericile din Brusturi şi din Şoimuşeni au cele mai mari şanse, în condiţiile în care s-au clasat pe poziţiile a doua şi a treia ale listei, cu 184,8 puncte, respectiv 177,8 puncte. În ceea ce priveşte lăcaşul de cult din Bulgari, aceasta ocupă locul al şasele, cu 172,8 puncte, iar Casa Memorială “Iuliu Maniu” Bădăcin, locul zece, cu 153,4 puncte. “Suntem pe nişte poziţii foarte bune şi nu ar trebui să fie nimic care să împiedice ca aceste obiective să fie finanţate. Valoarea proiectelor va trebui actualizată”, ne-a declarat Doina Cociş, directorul DJC Sălaj.
Oficialii INP au anunţat că “decizia introducerii în Programul Naţional de Restaurare se va face în funcţie de punctajul obţinut de fiecare obiectiv şi de fondurile alocate de Ministerul Culturii pentru anul 2017, sume care trebuie să acopere finanţarea prioritară a obiectivelor deja înscrise în Program”.

2 Thoughts to “Povestea monumentelor transformate în ruine sau cum să-ți bați joc de propria istorie”

  1. Anonim

    FELICITARI TIBOR MARK

  2. Anonim

    conacul din zimbor tocmai ce a fost renovat, cel din hida un este proprietatea statului, de cel din dragu ati uitat

Leave a Comment