Motto: „ Literatura este expresia societăţii, aşa cum cuvântul este expresia omului”.
Louis de Bonald (1754 – 1840), filozof şi eseist francez
Spre sfârşitul lunii lui Mărțișor 2017, în preajma sărbătoririi Bunei Vestiri (Blagoveştenia), în 24-25 martie a.c., se desfăşoară, la Zalău, cea de-a zecea ediţie a Zilelor Revistei de Cultură „Caiete Silvane”. Aceasta este editată de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, a Consiliului Judeţean Sălaj, a Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Zalău, constituindu-se într-o bună carte de vizită a literaturii din acest colţ mirific de ţară românească.
De-a lungul timpului, în filele „Caietelor Silvane” şi-au etalat talentul pentru cuvântul scris mulţi scriitori, poeţi, dramaturgi, eseişti, editorialişti, jurnalişti şi publicişti sălăjeni şi nu numai. Pentru a nu uita pe cineva, nu dau nume, chiar dacă şi numele meu se regăseşte în paginile revistei. Mai ales pentru faptul că „în literatură interesează frumuseţea operei, nu a autorului”, cum zicea Iulia Haşdeu. Caietele şi-au deschis foile, în care harnicii autori, la rândul lor, şi-au deschis inimile şi sufletele, lună de lună şi an de an, spre cititorii de pretutindeni prin operele lor. Astfel, revista a fost, este şi rămâne o poartă deschisă atât spre informare şi cunoaştere, cât şi către dezvoltarea „gustului” pentru literatură în rândul semenilor noştri. Fiecare dintre semnatari şi-a pus în valoare vocaţia specifică, străduindu-se să întregească şi să hrănească setea noastră pentru cultură. Cei care dau viaţă revistei – de la redactorul şef, Daniel Săuca, la: redactor şef adjunct, secretar de redacţie, redactori, redactori asociaţi şi colaboratori – îşi desfăşoară plăcuta şi tenacea activitate cu multă pasiune şi într-un adevărat altruism faţă de cititori.
Astfel, Revista „Caiete Silvane” este „purtătoarea de cuvânt” a tuturor „oamenilor de litere”, cei care se regăsec în paginile ei. Şi aceasta, cu atât mai mult, cu cât, la cerere, abonamentele la revistă sunt însoţite de câte o carte a unui scriitor sau poet sălăjean ori din ţară! Sper ca toate „condeiele” revistei – oameni oneşti, generoşi şi comunicativi, cu inimi pulsând cultură – să nu uite să se hrănească din belşug cu ceea ce oferă lumea înconjurătoare, societatea, dezvoltându-şi din plin şi fără nicio constrângere, propria personalitate. Iar cei învredniciţi cu editarea revistei să fie la înălţimea cerinţelor pentru o reprezentare fidelă a unei lumi literare silvane. Este necesar să ne îndreptăm spre o revistă modernă şi autentică, aducând şi fireştile înnoiri, caracteristice mileniului al treilea. Deja aceste „Caiete Silvane” sunt pe un drum bun, întrucât au devenit un adevărat suport al literaturii, indubitabil purtătoare de cuvânt scris, călăuzind bine gândurile şi ideile personalizate ale autorilor, oferindu-le, totodată, un bun prilej de a căpăta o parte din cât au dăruit cititorilor prin grafica inconfundabilă a filelor în „alb şi negru”. Aniversările revistei sau organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi tematice şi în alte localităţi sunt binevenite, salutare chiar, cu precădere pentru tânăra generaţie, care, parcă (părerea mea), mai mult „butonează” tehnica internetului, decât citirea unor cărţi, reviste, ziare, broşuri etc. Aşa că, sloganul „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”, rămâne, pururea, o mulţumire sinceră, transmisă din inimă, cu mult suflet, atât Editurii, cât şi Redacţiei, care poartă acelaşi nume: „Caiete Silvane”!
De aceea, pledez pentru Revista „Caiete Silvane” (am, demult, abonament cu carte), dorindu-i viaţă lungă şi rodnică, să-şi facă din nume un renume, întrecând toate aşteptările cititorilor, oriunde s-ar afla ei.
La Mulţi Ani, Caiete Silvane!
Prof. Marin Ştefan
