Ordinul „Steaua României” conferit în 1921 prefectului județului Sălaj

Laurenţiu – Ștefan Szemkovics

Prezentăm, apelând la faleristică, la heraldică și la sigilografie, Ordinul „Steaua României” în gradul de Ofițer care, prin decretul nr. 2870/1921 (publicat în „Monitorul Oficial” nr. 200 din 4 decembrie 1921), i-a fost acordat și dr. N. Șerban, prefectul județului Sălaj. Reproducerile grafice ale distincției onorifice au fost preluate de pe site-ul http://ordersandmedals.ro.
Ordinul „Steaua României”, instituit prin legea nr. 1108 din 10 mai 1877, avea scopul de a recompensa serviciile militare și civile aduse statului român. Conform Regulamentului pentru punerea în aplicare a legii relativă la instituirea Ordinului „Steaua României” (Decretul Regal nr. 3.505 din 11 octombrie 1906, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 174 din 2 noiembrie 1906, aflat, în copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe – Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642), Ordinul „Steaua României” în gradul de Ofițer este o cruce recruciată, de metal, de 40 mm, smălțuită albastru, înconjurată de raze convergente, purtând deasupra coroana regală. Pe aversul crucii, pe centru, într-un medalion rotund, smălțuit roșu, o acvilă, redată în întregime și din față, cu aripile deschise și cu zborul în jos, cu capul întors spre aripa dreaptă, ținând în cioc o cruce poziționată în bandă, stând cu picioarele pe un fulger, totul aurit. Medalionul este înconjurat de o bordură, emailată albastru, în care este scrisă, cu litere majuscule, aurii, deviza *** IN FIDE SALUS (SALVAREA ÎN CREDINȚĂ). La rându-i, bordura este înconjurată de o ghirlandă de ramuri de stejar, de culoare verde, prinsă, în dreptul brațelor crucii, cu panglici, de asemenea, aurii, dispuse în săritoare. Pe revers, pe mijloc, într-un medalion asemănător cu cel de pe avers, cifra domnitorului Carol I, încoronată de o coroană închisă, terminată cu glob crucifer, totul aurit. Însemnele Ordinului erau de aur pentru gradul de Ofițer. Ofițerii purtau decorația pe partea stângă a pieptului, atârnată de o panglică moarată roșie cu câte două dungi albastre-închis pe fiecare margine și cu o rozetă plasată la centru.
(Articol apărut în revista Caiete Silvane)