Opinii de telespectator: „Jocul cuvintelor”: un barometru de limba română, dar şi de bună dispoziţie

MOTTO: „Nu există numai femei goale la televizor, există și oameni care au ceva în cap. Oameni cărora le merge mintea și până acum televiziunea nu i-a luat în seamă.” (Dan Negru, prezentatorul emisiunii „Jocul cuvintelor”)

„Jocul cuvintelor” este o emisiune-concurs difuzată pe KANAL D, în zilele de miercuri, joi și vineri de la ora 22.30. Este o emisiune de tip Quiz, nu neapărat de cultură generală, precum „CÂȘTIGĂ ROMÂNIA!”, difuzată de programul TVR1, ci, mai ales, despre lexicul, vocabularul limbii române. O prezintă Dan Negru, unul din cei mai cunoscuți și mai apreciați oameni de televiziune din ultimii 30 de ani. Organizatorii ei invită să participe la ea „cei care au vocabularul vast, le place să se joace cu cuvintele și le merge mintea. E simplu: noi dăm definiția, tu vei da soluția. Punem preț pe fiecare cuvânt”. Pot participa toate persoanele fizice care la data participării la concurs au împlinită vârsta de 18 ani și au fost selecționați în urma unui casting (selecție) desfășurat de organizatorii concursului, practic a testului de cunoștere a vocabularului limbii române. Prima ediție a acestui quiz show (chestionar/test – concurs/spectacol de vocabular) a avut loc în aprilie 2022. La fiecare ediție participă cinci concurenți, care trebuie să răspundă la 14 întrebări (definiții, indicii). Fiecare întrebare are ca răspuns un cuvânt alcătuit din 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10 litere. Concurenții trebuie să răspundă în decurs de patru minute la definiția unui cuvânt. Ei pot cere în sprijin litere pentru a răspunde la întrebare. Îi ajută să dea cuvântul potrivit un vocabular exersat, cunoașterea proprietății cuvintelor, bogăția de informații privitoare la semantica/sensul cuvintelor, la relațiile semantice între acestea, termenii specifici unor diverse domenii ale societății. De un real folos le este participanților și cunoașterea numeroaselor unități frazeologice din limba română, sinonimia cuvintelor, registrele limbii (literar, popular, arhaic etc), dar și a unor idiomuri specifice limbii noastre. Bineînțeles, cultura generală a concurenților este un mare avantaj, ea deschizându-le orizontul spre varietatea domeniilor cunoașterii umane. De asemenea, le este mai ușor competitorilor ce au profesii care solicită permanent comunicarea cu semenii, oamenii sensibili, comunicativi și care au darul de-a explica termenii pe care îi folosesc conștient și nu mecanic, răspund mai repede și mai ușor. Factorii de natură psihologică și moral-spirituală au și ei menirea lor benefică: stăpânirea de sine, puterea de concentrare, spontaneitatea, discernământul, perspicacitatea, viteza de reacție, inteligența ș.a.m.d. Din nou se dovedește adevărul că este deosebit de important să știi ce să faci cu ce știi!

Un răspuns corect valorează 400 de lei, însă fiecare literă cerută înseamnă a pierde câte 100  de lei din ei. La fiecare ediție se acordă un singur premiu celui care a realizat punctajul cel mai mare. Valoarea maximă a premiului este de 9.800 lei brut. Un exemplu de definiție/întrebare: „Însușirea de a nu putea fi asemănat cu nimic, excepțional, incomparabil”. Cuvântul cerut: UNIC.

Cum se realizează emisiunea? Ea nu-i una cu public. Timpul de filmare pentru ea este de două ore, însă pe post, sunt difuzate 90 de minute. Pentru acest proiect de la Kanal D, lucrează apoximativ 60 de oameni – producator, cameramani, redactori, oameni din regie etc. Platoul de filmare „este unul spectaculos, la cele mai înalte standardetehnologice. Este unic în România”. Cum apreciază o câștigătoare a concursului pregătirea pentru participare: „Le mulțumesc celor din staff-ul emisiunii, care te pregătesc pentru filmare într-un cadru foarte călduros, cu zâmbete și cu voie bună, lucru care te ajută enorm să ieși din starea de panică”. Într-adevăr, întreaga derulare a emisiunii-concurs/test de limba română se desfășoară într-o atmosferă cu totul inedită la un show de o asemenea natură: nimic rigid, se zâmbește mult, se aplaudă reușitele, voia bună este omniprezentă. Eu văd în toate acestea bucuria oamenilor de a putea dovedi că indiferent ce ocupație au ei, sunt prețuiți pentru ce știu și, mai ales, că limba română este și patria lor, nu numai a poetului Nichita Stănescu. Totul se petrece ca într-un colocviu obișnuit, fără stres, fără o sobrietate exagerată de parcă de acel dialog ar depinde ceva vital în viața interlocutorului. Predomină bucuria și buna dispoziție, de parcă am fi într-o agoră prietenească în care printr-un test oral de limbă ne dovedim gradul de cunoaștere, de înțelegere corectă și nuanțată a limbii române. Mulți dascăli de limba română ar avea ce învăța ce înseamnă cu adevărat un dialog socratic, unul ce nu-l stresează pe elev, ci îl încurajează să se autocunoască și să-i cultive dorința de a ști să comunice mai ușor, mai clar, mai corect și mai fluent în limba maternă. Dialogul socratic este cel în care interogatorul ghidează procesul de gândire al interlocutorului. Filozoful Socrate, în sec. V î.e.n., credea că „pentru ca o persoană să spună un lucru inteligent, el trebuie să fie condus la această concluzie cu întrebări de conducere speciale”. Este tocmai ce face, printre altele, prezentatorul emisiunii-concurs „Jocul cuvintelor” – Dan Negru. Întregul său comportament, modul în care și prin limbajul nonverbal sau paraverbal îl ajută/îl conduce zâmbind pe concurent spre răspunsul cerut. Este, zic eu, un actor de pantomimă ce poate concura cu reputatul HORAȚIU MĂLĂELE!

Opinia mea este că o bună parte din succesul emisiunii „Jocul cuvintelor” i se datorează lui! Un pedagog și un psihiolog de invidiat, cu o răbdare penelopică, cu un simț al umorului tonic, cu respect pentru interlocutor. De aceea, concurenții participă la acest test de cunoaștere a limbii române cu mai puține emoții. Fără teama de-a fi apostrofați pentru nereușite. Sunt apreciați ca oameni ce vor să știe, iar ce știu să iasă la iveală într-un context mai larg.

Cine este Dan Negru? DAN CRISTIAN NEGRU s-a născut în 23 februarie 1971 în Timișoara. A urmat Facultatea de Drept și cea de Jurnalism la Universitatea de Vest din Timișoara, unde actualmente este doctorand. A publicat și lucrări: „Amintiri în alb și negru”, „Dialogul speranței”, „Printre cuvinte, între prieteni”. În 1990 și-a început activitatea la Radio Timișoara. În perioada 1999-2021, a activat la Antena 1. În 2022, se alătură echipei Kanal D. Este discipol a lui Valeriu Lazarov, „unul din cei mai importanți creatori de televiziune din lume”. „Este singurul moderator de televiziune care a fost, potrivit sondajelor oficiale, 22 de ani consecutiv, lider de audiență de Revelion”. A fost numit „REGELE AUDIENȚELOR”, datorită recordului de audiențe la TV pe care le-a avut de-a lungul timpului în România și Republica Moldova. A refuzat tot timpul să apară în reclame comerciale difuzate la TV. A refuzat orice asociere cu politica. Și datorită prestației sale unice de prezentator al unui concurs de cultură generală, emisiunea „Jocul cuvintelor” a ajuns la puțin timp de la inaugurare lider de audiență pe piața Tv din România. Ce ne spun edițiile „Jocul cuvintelor” din aprilie 2022 și până în martie 2023? Multe. În primul rând, adevărul că ea a devenit într-un timp record cunoscută, vizionată și apreciată în toată țara și toate mediile sociale. Dovada? Numărul mare de români care s-au înscris la acest test/barometru de limba română. Incredibil, s-a dovedit apetitul românilor pentru concursurile de cultură generală. El se înregistrează la majoritatea domeniilor de activitate, a profesiilor cetățenilor. N-aș fi crezut niciodată că la un astfel de test/concurs de cultură lingvistică se înscriu cu nonșalanță cetățeni cu profesii mai puțin tangente cu cultura: șoferi, frizeri, vânzători, electricieni, lăcătuși mecanici etc. Unul dintre aceste categorii profesionale, lăcătuș mecanic, a fost și câștigător al unei ediții. Surprinde plăcut prezența la concurs, atât a celor de 18 ani, dar și a pensionarilor, unii octogenari și chiar câștigători. Dincolo de toate opiniile mele despre „Jocul cuvintelor”, rămân cu o nouă descoperire în ceea ce-i privește pe contemporani – bucuria de a dovedi că nu sunt doar tangenți cu aspectele ce privesc limba română, bucuria de-a dovedi că prin cultură, prin inteligență/gândire/judecată, onorăm cu adevărat statutul de om. O altă bucurie s-a dovedit, și prin acest quiz show, că valorile umane există peste tot în societate, chiar și în rândul celor, prea adesea, considerați oameni de prisos. Cine-i bagă în seamă? O emisiune precum „Jocul cuvintelor”, dar și liderul presei sălăjene, îndeosebi prin reportajele semnate de Adrian Lungu, revista „Caiete Silvane”, ori Camelia Burghele prin cărțile sale.

Închei opiniile mele de telespectator, nu de telemaniac, cu două propuneri pe care mulți le vor considera trăznite, malițioase. Prima: ce-ar fi să vedem o emisiune „Jocul cuvintelor” la care să participe doar cei care ne conduc, la orice nivel. A doua: Înainte de a numi un ministru, acesta să fie supus unui test de competență profesională. Mulți miniștri au chiar și doctoratul în domeniu. Sunt buni teoreticieni, nu și practicieni. Un ministru trebuie să aibă nu numai diplomă de studii în domeniu, ci să dovedească faptul că știe ce să facă cu ce știe, că este un bun organizator, un om cu idei, creativ, un bun comunicator, dar și diplomat persuasiv. E prea mult? Nu, avem în țară oameni dintre aceștia, dar îi marginalizăm pentru că nu au carnet de partid, îndeosebi să aibă și culoarea partidului ajuns la putere! Emisiunea interactivă „Jocul cuvintelor” mi-a adus aminte, prin conținutul său, prin modul de prezentare, dar și prin gradul de audiență ridicat, de emisiunile TV ale regretatului lingvist GEORGE PRUTEANU – „DOAR O VORBĂ SĂ-ȚI MAI SPUN”. Păcat că s-a stins din viață în 2008, la numai 60 de ani! Postul TVR1 anunță că, în curând, va difuza o emisiune exclusiv dedicată limbii române și intitulată – „CARE PE CARE”. Astfel de emisiuni sunt mult apreciate și așteptate de toți cei care au ajuns la concluzia că DACĂ NU EXISTĂ COMUNICARE, NIMIC NU EXISTĂ! Da, ea este cea care ne definește ca oameni și ne ajută să trăim între oameni, să ne facem cunoscuți, sociabili, înțeleși, să ne afirmăm profesional, să dăm viață spiritului nostru creator, gândurilor și ideilor, sentimentelor ș.a.m.d.

profesor Octavian Guțu,

Șimleu Silvaniei