Dupa cum v-am informat la momentul intamplarii, scriitorii Mircea Petean si Mircea Tomus au fost vinerea trecuta oaspeti ai Galeriei Atelier Z din Zalau. Mircea Petean a lecturat poeme din cartile sale, Cartea de la Jucu Nobil, Lovituri de nisip, Zi dupa zi, Lasa-mi, Doamne, zabava, S-au produs modificari si Un munte, o zi, precum si poeme inedite. In partea a doua a intalnirii a avut loc lansarea primului volum al romanului Aripile demonului de Mircea Tomus, carte aparuta recent la Editura Limes. Organizatorii intalnirii: Asociatia culturala Atelier Z si revista de cultura a Salajului, Caiete Silvane, in parteneriat cu Primaria municipiului Zalau. Tot vinerea trecuta, cei doi scriitori mentionati au fost invitati la emisiunea Transilvania culturala de la Radio Transilvania Zalau. Din aceasta emisiune, in aceasta pagina, redau cateva fragmente.
Despre circuitul cartii
(…) Rep.: Am discutat despre productia de carte, despre circulatia cartii, la urma urmei, despre incercarile fiecaruia de se a se promova si a promova. D-le Tomus, dvs. cum vedeti aceasta chestiune, care nu este deloc simpla?
Mircea Tomus: Da, este o chestiune cel putin complicata, as zice. Are foarte multe fete. O vad ca pe un poliedru. Poate fi privita din mai multe unghiuri. Eu ii vad pe de o parte importanta si deslusesc si dificultatile care stau si in calea procesului editorial. Si apoi, in ceea ce urmeaza dupa procesul editorial. Exista pe vremuri o notiune, un fel de concept-metafora care ingloba destinul cartii. Se vorbea despre circuitul cartii.
Mircea Petean: Exact despre asta am vorbit, despre circulatia cartii…
Mircea Tomus: Aveam o reprezentare circulara, rotunda, incepand de la masa autorului, plecand apoi pe la editor, tipograf, librar si ajungand la masa cititorului. Am identificat niste puncte si niste raporturi nevralgice, cel putin discutabile, in acest circuit. Mie la ora actuala mi se pare ca cel mai important, cel mai nevralgic, cel mai delicat punct este, pe de o parte, acela al relatiei dintre librar si cumparatorul de carte si, pe de alta parte, dintre editor si librar. Nu mai vorbesc de statutul autorului in acest circuit, care este atat de incarcat de, as zice, dificultati, incat la ora actuala cred ca cei mai multi autori – vreau sa folosesc termenul acesta, in acceptia lui serioasa, lasandu-i pe veleitari deoparte, ramanand la profesionistii scrisului – realizeaza un fel de renuntare de sine la drepturile care li se cuvin. Cred ca moral si just ar fi ca autorul sa fie la fel cu toti oamenii muncitori pe pamant, sa fie in stare sa se intretina, sa traiasca din munca lui, din rezultatul muncii lui, din vanzarea, ca altfel nu pot sa-i spun, produsului sau, care este literatura lui. Ori, la ora actuala, foarte, foarte putini autori – si, in orice caz nu se poate vorbi de o conditie generala a autorului care ar putea sa se intretina din munca lui de autor… Cei mai multi renunta la acest drept, care mi se pare absolut normal si traind din alte surse, din alte profesiuni, sau din cu totul alte indeletniciri, sa zicem, isi asigura existenta si acel capital de timp pe care sa-l dedice literaturii.
In Romania prea putine vedete vin dinspre cultura serioasa
Mircea Petean: Aici am si eu de spus ceva, legat de dreptul autorului de a fi recompensat. Este absolut moral si normal sa se intample asta, insa cata vreme autorul nu devine vedeta, acest lucru este imposibil. Ori, in Romania prea putine vedete vin dinspre cultura serioasa, ca vorbim de literatura sau de alt domeniu al culturii. Ca sa faci o vedeta, trebuie sa stii cum si daca faci o vedeta si sa stii cum sa o pastrezi timp cat mai indelungat vizibila. Si atunci ai toate sansele sa vinzi masiv. Nu poti plati un autor, de pilda, daca tragi un tiraj de, sa zicem, 500 de exemplare. Eventual, daca Ministerul iti da o subventie si atunci poti sa platesti, dar majoritatea, o spun din experienta, prefera plata in natura, prefera sa ia un numar de exemplare, 100, 200 de exemplare, decat o suma de bani care, oricum, nu ar insemna foarte mult, cateva milioane de lei, dupa moda veche, a leilor vechi. Nu exista autori romani, repet autori romani, care sa trezeasca interesul unui numar mare de cititori. Prea putini autori romani vand mai mult de 500 de exemplare. Ii numeri pe degete pe autorii care scot carti care sa faca tiraje de zeci de mii de exemplare. Un autor ca acesta ar trai din scris. Insa sunt foarte putini in Romania, poate nici unul, iar in Occident e aceeasi situatie. Interesul pentru poezie, de pilda, oriunde in Occident, mergeti oriunde, eu am fost, am discutat, nu traieste nimeni din cartile sale. Eventual, acolo exista altfel de modalitati de a face vizibil un autor, exista moda in Germania, de pilda, dar si in Franta, mai nou, a lecturilor in public, care sunt platite si sunt platite chiar foarte bine, iar acolo, de asemenea, orice fapt care presupune iesirea in public a autorului, fie pe cai radio, fie pe altele, este platit destul de bine. In Romania inca aceste lucruri nu sunt foarte bine puse la punct. Si atunci nici autorii nu pot trai din scris. Nici macar Breban. Va dau un exemplu. Acum cativa ani eram in tratative cu el. Mi-a dat gratis dreptul sa reeditez volumul I din Vointa de putere si l-am pus in programul editorial, am facut o strigare cum se cheama aceasta pe filiera librarilor, centrelor de librarii, bibliotecilor etc, am facut si destula galagie, era Breban oricum. Nu am adunat 500 de exemplare. Am renuntat, pentru ca era o carte foarte mare, cateva sute de pagini, un roman masiv, cheltuielile erau teribile. Atata vreme cat nu am avut speranta sa vand macar jumatate din tiraj, am renuntat. Omul a inteles perfect si a renuntat si el la reeditarea primului volum din Vointa de putere, care fusese editat la Bucuresti intr-un tiraj meschin. Si asa a ramas. Repet, este vorba despre unul dintre scriitorii fanion ai literaturii romane.
Mentalitatea natiunii s-a deteriorat foarte grav
Rep.: Exista o vina pentru aceasta situatie sau asta e?
Mircea Tomus: Mai bine sa le spunem cauze. (…) Cred ca e vorba despre o mentalitate in care Romania a facut niste pasi foarte rapizi si foarte mari intr-o directie in care tarile de veche cultura au ajuns, dar nu au ajuns chiar in situatia aceasta, in care criteriul economic sa domine in totalitate cultura. (…) Romanii nu au fost atenti la imprejurarile concrete. (…) Mentalitatea natiunii s-a deteriorat foarte grav, in sensul ca valorile care intemeiaza o societate sanatoasa sunt coborate in derizoriu. Nu le mai accepta si nu le mai cultiva decat o infima parte a populatiei. De exemplu, aproape nu mai exista respect fata de lege la noi. Respectul fata de lege este o problema fundamentala, comunitara, pentru natiune. (…)
Notite bio-biografice
* Mircea Petean s-a nascut la 2 februarie 1952 la Jucu de Mijloc, judetul Cluj. Este licentiat al Facultatii de Litere a Universitatii Babes-Bolyai. Este directorul Editurii Limes din Cluj Napoca, editura pe care a fondat-o in 1998. Membru al Uniunii Scriitorilor. Premii obtinute: Premiul pentru debut al Editurii Dacia, 1980; Premiul Fundatiei Aurel Dumitrascu, 1990; Premiul Salonului National de Carte, 1996; Premiul Asociatiei Scriitorilor din Cluj, 1999 si Premiul Societatii Romane de Haiku, 1999.
* Intre istoricii si criticii literari din ultima jumatate de secol, Mircea Tomus este un nume care se recomanda de la sine. Avem in vedere cel putin doua aspecte in definirea acestei personalitati. In primul rand, trebuie amintita indelungata sa prestatie literara (a debutat in revista Steaua in martie 1955, al carei redactor a fost in perioada 1956-1970), la cele mai prestigioase publicatii de profil, vreme in care s-au asezat, in raftul bibliotecilor, rand pe rand, temeinicele sale lucrari de istorie si critica literara; mai apoi, se cuvine mentionata vocatia de arhitect revuistic, conducand, la Sibiu, de peste doua decenii si in doua randuri, noua serie a revistei Transilvania (1972-1990, 2000-2002) – o adevarata arhiva fara de care cercetarea literaturii romane dintr-o anumita perioada nu ar fi completa si mai profund inteleasa (Zenovie Carlugea).
