Lucrările unor artişti zălăuani, în expoziţie la Debreţin

Centrul de Cultură din localitatea Debreţin, Ungaria, organizează în perioada 6-29 august o expoziţie de artă din lucrările unor artişti zălăuani. Szabó Attila, curatorul expoziţiei, a conceput această prezentare publică sub semnul “Etno Art”, proiectul fiind realizat cu finaţarea Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, co-organizator Muzeul Judeţean de Istorie Şi Artă Zalău.

După cum a explicat Szabó Attila, conceptul expoziţiei este: “cuprinderea creațiilor artistice care întruchipează o expresie artistică fondată pe atitudinea ce consideră importantă cunoașterea tradiției populare și moștenirea culturală de acest gen. Surprindem aici de fapt o căutare de origini, o identificare a rădăcinilor noastre, interpretarea diversificată, chiar negarea (dar cu dragoste față de ea) a unei moșteniri spirituale, vizuale, artistice de cultură populară națională. E un fel de nutriție spirituală. O întoarcere spre cel etern. Iată deci statement-ul nostru de la Debrețin sau de la Zalău. Și acesta formulat bunăoară în imagini și neteoretizat până în acest moment, doar acum, de dragul unei eventuale identificări și – să recunoaștem – în urma unei influențe, asumate benevol, de spirit etno-art,  exercitată asupra noastră de arta și persoana lui Szabó Vilmos. Îi suntem tributari memoriei lui la fiecare pas – privind chiar și numai aspectul lucrărilor expuse”, a declarat curatorul expoziţiei – “Etno Art”.

Etno-Art „s-a născut” în Transilvania

Termenul acestei expoziţii „Etno-Art” a fost explicat de un critic de artă clujean, Józsa T. István,  la o expoziţie personală a lui Szabó Vilmos din 1998. Astfel, în opinia criticului, curentele, mișcările, școlile artistice ale secolului și-au exercitat influența dinspre occident spre orient, iar „Etno-Art” s-a născut în Transilvania, inițiatorii acesteia fiind Molnár Dénes, Székely Géza și Szabó Vilmos. „Curentul” „Etno- Art” s-a extins spre Ungaria, are adepți deja de mai mulți ani în ţara vecină, şi se pare că, cel puțin în cadrul culturii maghiare, se transmite spre occident. Scopul artiştilor este salvarea din faţa pierzaniei a mediului rural, în cadrul căruia s-a născut eternitatea.
Referitor acest „curent artistic ” – Etno-Art, Szabó Attila, curatorul expoziţiei la care vor participa artişti zălăuani, a precizat că: „pornind cu Szabó Vilmos, artiştii ajunşi la Zalău în anii ’70, împreună cu cei sălăjeni de origine, vor recupera lipsurile artei locale ridicând-o la nivelul celei din linia de front. Ei sunt: Fodor György, Benczédi Lili, Máyer Zsombori Erzsébet, Balajti Károly, Demeter Attila, Nagy Levente, Aszalós Judit, Sepsi József, Mihele Ioan, Adorján Ilona, Barta Nagy Ilona, Ágoston Zsolt, Longodor Ioan, Gheorghe Ilea, Doru Goron, Katona György, Márkus László, Hajdu Attila. Pe ei îi vor urma tinerii din a căror comunitate mai numeroasă îi amintim doar pe Szatmári József Ottó, Vári-Váncza Edith, Szabó Attila, Keresztes József Róbert, iar din rândul celor mai tineri, pe Ilyés Tímea Sarolta, Ghiman Adrian, Bajusz Katinka, Rózsa Róbert. Artiştii expozanţi se exprimă toţi într-un limbaj propriu, în viziune figurativă, cvasi-abstractă, suprarealistă sau cu mijloace expresioniste. Plastica mică, grafica mică şi de şevalet, pictura în ulei, pastelul sau tehnicile mixte în care aceste lucrări sunt realizate, redau o imagine clară a artei contemporane din Zalău, din Sălaj”.