Legenda lui Toldi Miklós își are originea în Sălaj

Mirel Matyas

Sunt multe locuri în județul Sălaj încărcate de istorie, în care au avut loc diferite evenimente și care în timp, au devenit legende transmise prin viu grai din generație în generație. Una dintre aceste legende, poate mai puțin cunoscută în mediile culturale românești, a inspirat pe doi dintre scriitorii maghiari care au și ei origini sălăjene. Vorbim despre Ilosvai Selymes Péter și respectiv Arany János, iar legenda care i-a unit în istoria literaturii maghiare este cea a viteazului Toldi Miklós.

Arany János și trilogia ”Toldi”

În anul 1846, cu doar doi ani înainte ca flăcările Revoluției să cuprindă întreaga Europă, scriitorul Arany János (1817-1882) reușește să-și facă intrarea în lumea mare a literaturii maghiare cu poemul epic Toldi. Este atât de bine primit de către critica de specialitate încât chiar marele poet și revoluționar maghiar Petőfi Sándor (1823-1849) îi trimite pe 4 februarie 1847 o scrisoare entuziasmantă și-i dedică chiar și o poezie intitulată ”Arany Jánoshoz”. Iată ce scria Petőfi Sándor:
”Lui Arany János, Pesta, 4 februarie 1847. Vă salut! Azi am citit Toldi, azi am scris acestă poezie pe care v-o trimit. Vreau cât mai repede să vă aduc la cunoștință surpriza, bucuria și încântarea pe care opera dumneavoastră a trezit-o în mine. Degeaba, adevărata poezie este cea populară. Să fim de acord ca aceasta să devină dominantă. Dacă poporul va fi stăpân în poezie, nu va fi departe să stăpânească nici în politică, iată ce ne învață acest secol, iată țelul pe care trebuie să-l urmărim, pentru asta trebuie să lupte toate persoanele nobile care s-au săturat să vadă cum fac pe martirii milioane, pentru ca unii să profite și să huzurească. Sus poporul, în Iad aristrocrația! Să-mi scrieți Dumneavoastră dacă nu vă sfiiți: orice despre dumneavoastră, câți ani aveți, dacă sunteți însurat sau nu, blond sau brunet, înalt sau scund…toate mă vor interesa. Dumnezeu cu Dumneavoastră, Dumnezeu cu Dumneavoastră! Prieten sincer, Petőfi Sándor.”
Dar cine era tânărul poet care l-a impresionat atât de mult pe Petőfi Sándor? Arany János, s-a născut la data de 2 martie 1817 la Salonta (Nagyszalonta) din comitatul Bihor (Bihar vármegye), fiind al zecelea copil al unei familii sărace, dintre care au supraviețuit până la maturitate doar doi. Așa cum scrie doamna Somogyi Vengli Judith – bibliotecară la Biblioteca Comunală ”Arany János” din Nusfalău în numărul din 2008 a revistei I.D.E.I a Bibliotecii Județene ”Ioniță Scipione Bădescu” Sălaj, părinții lui Arany János s-au mutat la Salonta (Szalonta) venind din Nușfalău (Szilágynagyfalu) aflat pe atunci în comitatul Crasna (Kraszna vármegye). Chiar dacă unii exegeți consideră că originea familiei Arany ar fi fost localitatea Nagyfalu din Bihor, există o notiță făcută de poet pe o pagină a operei sale de căpătâi „Toldi szerelme” („Dragostea lui Toldi”) în care scrie că familia lui s-a mutat la Salonta venind din Nușfalău, comitatul Crasna. De altfel, potrivit aceleiași surse, există la o familie din Nușfalău un document din 1880 în care apare și numele lui Arany János – străbunic al poetului care ar fi fost înnobilat datorită serviciilor de devotament și a vitejiei personale.
Comunitatea locală din Nușfalău păstrează amintirea marelui poet, în sat funcționând o bibliotecă comunală ce poartă numele ”Arany János” iar în parcul din centrul satului situat lângă biserica reformată se află bustul acestuia. În fiecare an, în luna octombrie sunt organizate ”Zilele Arany János”.
Oricum, poetul Arany János a scris în 1846 poemul eroic Toldi pornind de la un alt sălăjean, cvasi-necunoscutul Ilosvai Selymes Péter. De altfel, atât în „Toldi” (1846) cât și în „Toldi estéje” („Seara lui Toldi”) (1847-1854) sau în „Toldi szerelme” („Dragostea lui Toldi”) (1863-1879) – ultimele două scrise la îndemnul lui Petőfi Sándor – toate capitolele încep cu citate semnate de Ilosvai, versuri ale primei epopei dedicate legendarului Toldi Milklós.

Ilosvai Selymes Péter – primul care a scris legenda lui Toldi

Cu mai bine de 270 de ani înainte, în anul 1574 apare la Debrecen cartea ”Az hires Tholdi Miklósnak jeles cselekedeteiről és bajnokoskodásáről való historia” sau mai pe scurt ”Toldi Miklós históriája” (”Istoria lui Toldi Miklós”) carte semnată Ilosvai Péter. Este pentru prima dată când, faptele legendarului Toldi Miklós sunt consemnate în versuri. Despre viața autorului cărții, Ilosvai Selymes Péter, nu se știu prea multe, deși au fost vehiculate mai multe variante cu privire la locul de naștere al acestuia. Potrivit unor critici literari, s-ar fi născut în localitatea sălăjeană Ilișua, situată la 10 km de orașul Șimleu Silvaniei, de cealaltă parte a Măgurii.
Potrivit lui Petri Mór, care a scris în 1901 monumentala Monografie a Județului Sălaj (”Szilágy Vármegye Monographija”), numele localității s-a modificat de-a lungul anilor: Ilswa (1321), Ilsua (1338), Iloswa (1441), Ylosva (1503), Ilosfa (1551), Ilossva (1583), Ilozsva (1688), Ilosva (1900). În prezent localitatea se numește Selymesilosva în limba maghiară sau Ilișua în limba română. Denumirea actuală (în limba maghiară) conține numele propriu Selymes și numele vechi Ilosva (care este de origine slavă, provenind din Jelicka / jolsvá care înseamnă arin). Este un omagiu adus de comunitatea locală celui mai ilustru fiu al său, Ilosvai Selymes Péter. Nu este certă data la care numele localității s-a schimbat, însă dacă-i întrebi pe localnici îți vor spune că se numește Seymesilosva de când se știu. Chiar dacă pe timpul regimului comunist, singura denumire oficială era cea în limba română – Ilișua – locuitorii satului îi spuneau așa cum auziseră de la părinții lor: Selymesilosva.
Despre Ilosvai Selymes Péter se știe că ar fi fost un fel de rapsod popular, care hoinărea dintr-o localitate în alta. Ca an al nașterii este vehiculat anul 1504, potrivit profesorului Moller Ede care publică la Sopronyi în 1878 articolul ”Ilosvai Péter és Arany János”. Dacă viața lui Selymes Petér nu este bine cunoscută, în schimb s-au păstrat operele sale: ”Istoria lui Alexandru cel Mare” (”Historia Alexandri Magni” în latină sau ”Nagy Sándor története” în maghiară) scrisă în 1548; ”Viața și moartea Sfântului Apostol Pavel” (”Az Nagy Szent Pál apostolnak életéról és haláláról való szép história Szentirásból”) apărută în 1574 și care a mai avut alte trei ediții în 1574, 1577 și 1579. Se pare că ambele lucrări au fost scrise la Satu Mare. ”Istoria Regelui Ptolemeu” (”Historia Regis Ptolemei” în latină și ”Ptolemeus király históriája” în maghiară) apărută în 1570 la Cluj-Napoca care ar fi fost scrisă la mănăstirea din Coșei (Kusaly) din județul Sălaj, în perioada în care Ilosvai Selymes Péter era învățător acolo. Cel puțin așa rezultă din ultimele versuri ale poemului:
”Szerzé el-benn sován Szilágyországban,
Kusalkőben, az egy havas aldalban,
Egy cellában azaz egy füstös házban,
Elvégezte el-fenn egy sombokoban.”
”Compuse versurile în Sălajul cel slăbănog,
La Piatra Coșeiului într-o coastă înzăpezită,
într-o chilie adică într-o încăpere plină de fum,
Și terminat într-o tufă de corn”
În anul 2003, școala gimnazială din localitatea Ilișua, a primit numele lui Ilosvai Selymes Péter. Un an mai târziu, așa cum scrie ziarul de limbă maghiară Romániai Magyar Szó care apare la București în ediția sa din 21 septembrie 2004, în data de 19 septembrie 2004, cu ocazia manifestărilor ”Zilele Dealului Măgura” (”Magurahegy Napok”) au fost depuse coroane de flori și la placa memorială cu numele lui Ilosvai Selymes Péter la școala din localitate. Tot cu acestă ocazie, a fost lansată cartea „Az idő akkoron szép folyással vala” (”Atunci timpul se scurgea frumos”) avându-i ca autori pe Erdei Sándor, Horváth József, Kulcsár László și Szabó Éva. Cartea este o veritabilă monografie a localității Ilișua. Numele cărții reprezintă unul din versurile poemului Toldi, scris de Ilosvai Selymes Péter.
Cât despre eroul poemului scris de Ilosvai Selymes Péter şi dezvoltat ulterior de către Arany János în trilogia „Toldi”, se poate spune că şi acesta are legături cu judeţul Sălaj. Chiar dacă personajul a intrat demult în legendă, se pare că a fost un nobil maghiar din comitatul Bihor ce a servit sub regii Carol Robert de Anjou (1308-1342) şi Ludovic cel Mare (1342-1382), participând chiar şi la campaniile duse de acesta din urmă în Italia. Toldi Miklós (cca.1320-1390) era renumit pentru vitejia sa dar şi pentru faptul că avea o forță fizică neobișnuită: putea să arunce cu pietre de moară, putea să țină cu o singură mână o rudă de car, se luptă cu lupii etc. Unii istorici atribuie ca loc al nașterii acestuia chiar localitatea sălăjeană Nușfalău (Szilágynagyfalu) însă nu sunt date certe în acest sens. Este adevărat, ar putea fi şi o altă localitate cu numele maghiar Nagyfalu, însă în monografia comitatului Sălaj a lui Petri Mór sunt amintite denumirile pe care le-a avut localitatea de-a lungul timpului: Nogfalu (1341), Nagy Falu (1514), Nagyffalw (1525), Szilagy Nagy Falu (1577) sau Nagifalu (1604). Chiar în lipsa unor dovezi clare, este plauzibilă ipoteza conform căreia, legenda eroului Toldi își are originea în Sălaj, poate chiar la Nușfalău, de unde bunicii lui Arany János mutați la Salonta au dus cu ei legenda, ce a fost ulterior atât de frumos transpusă de către poet.
Chiar Ilosvai Selymes Péter face referiri la această localitate în poemul său, ”Toldi” scris în 1564. A cincea strofă a poemului este:
„Irtak akkor ezerháromszáas és húszban
Toldi Miklós hogy születék Nagufaluban
Velencei Károly vala királságban
Erős, vastag gyermek Toldi kicsin korában”
„Se scria atunci o mie treisute douăzeci,
Când Toldi Miklós se născuse în Nușfalău,
Rege era Carol din Veneția,
Toldi a fost în copilărie copil puternic, solid.”

Într-o altă strofă, la finalul poemului mai apare o dată numele localităţii:
„Nem sokára Laczfi András jő Budára,
Erdéyből indula Lajos udvarába,
Az uton mentében Váradot haladá,
Nagyfalu határán hadával hogy ballagna”

”Peste puțin timp Laczfi András vine la Buda,
Porni din Ardeal spre curtea lui Ludovic,
Mergând pe drum trecu prin Oradea,
Mergând prin hotarele Nușfalăului.”
Marele poet maghiar Ady Endre (care a absolvit Colegiul Reformat din Zalău în 1896) îi dedică lui Ilosvai un poem, publicat în 1908 şi intitulat simplu Ilosvai Selymes Péter:
„Bunul Ilosvai Selymes Péter,
Uneori tare aș vrea
Să beau puțin vin cu dumnealui.

Duritate moale, moliciune dură,
asta fu și patria lui:
Acest Sălaj, sărman și împopoțonat.

Ce contează un veac-două între noi?
Aici visa și tânjea și el.
Am visat, am plâns, am biciuit.

El a fost împins de vechii eroi
Și eu, vai, sunt propriul meu erou
Și ne-au lovit topoare de tăiat păduri.

Ehei, dacă ne-am întâlni noi doi,
Mi-aș lua rămas de la multe lucruri,
ce-am iubit foarte mult până acum.

Ehei, câte ne-am spune,
Doi vechi, veșnici unguri,
Care se plictisesc deja de toate Noutățile.

El ar spune povești frumoase despre Toldi
Și ciocnindu-ne paharele
Plângând, am binecuvânta poveștile.”
În monumentala lucrare ”A Pallas Nagy Lexikona” ce a apărut la Budapesta în 18 volume între anii 1893-1900, în volumul XVI, la pagina 234 apare articolul ”Toldi monda” – ”legenda Toldi”. Aici sunt câteva informații interesante referitoare la eroul nostru, Toldi Miklós. Potrivit acestor informații, chiar dacă avem de a face cu o figură legendară, felul în care autorul poemului face referiri la personaje istorice (regii Carol Robert de Anjou sau Ludovic cel Mare) sugerează că ar putea fi vorba despre un personaj real. Toldi Miklós și fratele său Toldi György ar fi trăit în vremea celor doi regi menționați, Miklós ar fi fost chiar prefect al comitatului Pozsony (Bratislava de astăzi) în 1354 și vicecomite în 1359. În aceeași lucrare, la paginile 1046-1047 în articolul referitor la Selymes (este vorba despre Ilosvai Selymes Péter) amintește despre faptul că în 1548 ar fi fost profesor în localitatea Nagy-Ida / Nagyydan (Velka Ida în slovacă) de lângă Kassa (Kosice) din Slovacia de astăzi. Sunt amintite de asemenea poemele sale scrise fie la Satu Mare fie la Coșei.
Se pare că viaţa eroului legendar Toldi Miklós se leagă și de localitatea Mânău (în maghiară Monó) din fostul Comitat Sălaj, azi în județul Maramureș, la câțiva kilometri de granița actualului județ Sălaj. Atât Petri Mór (sursa aici) cât și publicația electronică Szilágyság (sursa aici) fac referiri la faptul că prin secolul al XVI-lea localitatea este în stăpânirea familiei Tholdi. Ceea ce este cu adevărat interesant, este faptul că aici, conform legendelor și tradițiilor locale, pe dealul din partea de nord-est, pe locul numit Dombon, s-ar afla mormântul eroului legendar Toldi Miklós. De asemenea, în locul numit Alsómező ar fi mlaștina în care Toldi s-ar fi luptat cu lupii, așa cum apare în poem sau în reprezentările artistice. Se pare că acolo încă se mai vede o piatră mare ce are o inscripție în limba latină. Informația apare și în lucrarea Magyar Zoltán: ”A Szilágyság mondahagyománya”, apărută în 2007 la editura Balassi din Budapesta.

Reprezentări artistice ale lui Toldi Miklós

Legenda spune că Toldi Miklós a avea o forță fizică neobișnuită, fapt care se regăsește într-o celebră lucrare în bronz, din 1903, a sculptorului Fadrusz János – Toldi și Lupul (celui care i se datorează și ansamblurile monumentale din Cluj-Napoca – statuia regelui Matia și Zalău – statuia baronului Wesselényi). Sculptura se află în colecția Galeriei Naționale Maghiare (Magyar Nemzeti Galéria) din Budapesta.
Pe teritoriul Ungariei de astăzi există mai multe statui ce-l reprezintă pe Toldi: 2 la Budapesta și câte una la Miskolc, și Balatonlele. Una dintre statuile din Budapesta, ce datează din 1930 este opera sculptorului Pásztor János (1881-1930). Însă cea mai interesantă reprezentare a lui Toldi Miklós apare pe piedestalul statuii lui Arany János (1856-1926), statuie realizată de sculptorul Alajos Stróbl în 1893 și amplasată în fața Muzeului Național Maghiar.
Ar mai fi existat o statuie la Budapesta, înfățișându-l pe Toldi luptându-se cu lupii, opera lui Holló Barnabás, dar se pare că fost distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Partea superioară a fost salvată și se găsește acum în localitatea Sülysáp de lângă Budapesta.
De asemenea, la Szigetszentmiklós se află un mozaic ce reprezintă scena cu Toldi arătând calea spre Buda, operă a artistei Mattioni Eszter (1902-1993). În localitatea Kecskemét stâlpii unei clădiri conțin basoreliefuri realizate de artistul Búza Barna (1910-2010), unul dintre acestea reprezentându-l pe același Toldi Miklós. În 1951, a fost produs un diafilm animat ce redă povestea lui Toldi Miklós așa cum a fost ea reprezentată de Arany János.
Figura legendară a lui Toldi Miklós, mai ales după ce Arany Janós a scris trilogia sa, a fost sursă de inspiraţie pentru artişti sau muzicieni. Chiar şi motorul de căutare Google a folosit în data de 2 martie 2012, la împlinirea a 195 de ani de la naşterea poetului un logo ce-l avea în imagine pe Toldi Miklós arătându-i drumul spre Buda lui Laczfi András.

Toldi Miklós în numismatică, cartofilie și medalistică

În anul 2001, Banca Națională Maghiară pune în circulație o serie de monede comemorative cu valoarea nominală de 200 forinți, dedicate scriitorilor Arany János, Fazekas Mihály, Petőfi Sándor și Molnár Ferenc. Moneda dedicată lui Arany János conține o imagine a legendarului Toldi.
În același an, Poșta Maghiară pune în circulație și un set de cărți poștale, una dintre ele având o ilustrație ce-l înfățișează pe același Toldi Miklós.
În anul 1933, Regatul Ungariei (1920-1945) a emis o medalie de bronz sub forma unei plachete, reprezentându-l pe Toldi cu sabia în mână. Sub imagine apare textul ”M.kir. Toldi Miklós Honvéd Sporttanár – és Vivómesterképző Intézet”. În anul 1936, în timpul guvernării lui Horty a fost emisă o medalie de argint reprezentându-l pe Toldi în luptă cu lupii.

Toldi Miklós în manualelel școlare

Legenda lui Toldi Miklós este parte integrantă a culturii și literaturii maghiare. Poemul scris de Arany János este lectură obligatorie în școlile din Ungaria (clasele a VI-a și a VII-a) dar și în cele cu predare în limba maghiară din Transilvania / România. Prin bunăvoința doamnei profesoare Vicsai Erzsébet de la Liceul Reformat ”Wesselenyi” Zalău, am consultat manualele de limba maghiară pentru clasele a VII-a și a VIII-a. Manualul pentru clasa a VII-a, apărut la editura Didactică și Pedagogică, București, 2004 având ca autor pe Székelyné Cseh Katalin, alocă nu mai puțin de 16 pagini operei lui Arany János. Șirul de lecții cuprinde atât textul poemului cât și ilustrații ale legendei sau diferite cerințe de lucru specifice predării limbi și literaturii maghiare. Chiar pe coperta manualului se află o ilustrație care-l înfățișează pe Toldi Miklós ascunzându-se între ierburile înalte ale unei mlaștini.În clasa a VIII-a, elevii de la secția maghiară, au în manual (Tulit Ilona – Magyar nyelv és irodalomolvasás, Editura T3 Kiadó, Sfântu Gheorghe, 2000) o lecție dedicată prieteniei dintre Arany János și Petőfi Sándor. Sunt publicate atât scrisoarea lui Petőfi Sándor adresată lui Arany János în 1847, cât și poeziile pe care cei doi poeți și le-au dedicat reciproc în luna februarie a anului 1847
Faptul că atât legenda, eroul principal al acesteia – Toldi Miklós cât și autorii versificării acestora – Ilosvai Selymes Péter și mai apoi Arany János au origini sălăjene, poate fi un motiv în plus de mândrie locală. Iar cunoașterea reciprocă a scriitorilor, a legendelor și marilor opere ale culturilor maghiare și române un demers necesar în acest spațiu transilvănean. S-ar impune o traducere în limba română a poemului Toldi, atât în varianta originală, a lui Ilosvai cât şi în varianta descrisă de Arany János.
Vreau să aduc mulțumiri speciale doamnei Csóka F.Katalin din Budapesta, originară din Ilișua, pentru suportul logistic oferit, scriitorului zălăuan Papp Lajos pentru ajutorul substanțial dat în documentarea și traducerea unor fragmente din sursele bibliografice dar și doamnei profesoare Vicsai Erzsébet de la Liceul Reformat ”Wesselenyi” Zalău pentru facilitarea accesului la manualele școlare.