La editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca, în anul 2017 a apărut cartea ”Calvarul deportaților români din toamna anului 1944, Jurnalul lui Florian Mornăilă (1944-1945), Atrocitățile din zona Sărmașului”
În studiul documentar al Marelui Stat Major al Armatei române, secția a II-a, apărut imediat după cel de-al Doilea Război Mondial se precizează că în timpul retragerii ”armatelor și autorităților maghiare de pe teritoriul Ardealului, din ură, răutate și răzbunare feroce, au dezlănțuit un nou potop de masacre, asasinate, deportări, jafuri și devastări”. Se dă exemplu cazul de la Sărmaș: în ziua de 5 septembrie 1944, un număr de 129 de români și evrei au fost masacrați în comuna Sărmaș (pag. 6). Conform Jurnalului lui Florian Mornăilă, după actul de la 23 August 1944, armatele hitleriste și hortiste au atacat în ziua de 5 septembrie 1944, partea de sud a Ardealului în scopul de a-l ocupa. În ziua de 8 septembrie 1944, autorul jurnalului a fost arestat împreună cu alți intelectuali români.
În data de 9 septembrie, toți deținuții au fost internați în lagărul înființat în casa unui picher din comuna Sărmaș. Între 10-14 septembrie 1944 au fost arestați evreii din comuna Sărmaș, de către trupele hortiste. La data de 16 septembrie1944 au fost urcate 27 de persoane într-un camion și duse spre Cluj, unde au fost cazați într-o școală de pe strada Paris. De la Cluj s-a format un convoi de 120 de persoane, compus din bărbați, femei, un copil și din prizonieri români și sovietici, care au luat-o spre nord, trecând prin satele Băbuțiu, Șoimeni, Aștileu și Hida. După trei zile de mers pe jos au ajuns în data de 25 septembrie la Jibou, unde au fost internați în lagăr, care se compunea din grajduri și cotețe ale fabricii de spirt. În lagăr mai erau circa 1200 de deportați care în 20 septembrie 1944 au plecat spre vest. După câteva zile, în 11 octombrie, convoiul format din 1200 prizonieri (600 erau prizonieri români și sovietici iar restul bărbați civili, 26 de femei, un copil de 12 ani) părăsesc lagărul din Jibou și se îndreaptă în direcția nord-vest, pe jos, pe drumul spre Ungaria, până în Austria, la Viena. (pag. 26-28).
Autorul descrie suferințele îndurate pe tot parcursul drumului, mulți nu au mai ajuns la destinație. Convoiul a fost escortat de jandarmi maghiari cu pene de cocoș în pălării.
Sabin Vințeanu