Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord Şimleu Silvaniei găzduieşte în această săptămână ”Şcoala de primăvară” – Locuri ale memoriei Holocaustului în România.
Este vorba despre un curs intensiv de cinci zile în care vor fi analizate procesele de construcție a memoriei publice a Holocaustului în România postcomunistă, mai precis modalităţile prin care memoria Holocaustului a apărut și s-a dezvoltat în discursuri și practici oficiale. Potrivit organizatorilor, Institutul Naţional pentru Studierea Holocautului în România ”Elie Wiesel” şi Muzeul Memorial al Holocaustului Şimleu Silvaniei, cursurile urmăresc să exploreze nu numai relația dintre memorie și spațiu, concretizată în monumente comemorative și alte simboluri memoriale situate în peisaje urbane și rurale, ci și să dezvăluie moduri de reprezentare a Holocaustului. Scopul este de a scoate la iveală atât practicile oficiale, cât și cele alternative, de portretizare a memoriei publice în spații urbane și rurale. Vor fi prezentate discursuri care au animat construirea unor spații memoriale ale Holocaustului, precum şi raportarea publicului la memoria Holocaustului în România postcomunistă. Cursurile vor avea loc în perioada 21-25 mai. Această ”Şcoală de primăvară” este finanţată printr-un grant al Ministerului Cercetării şi Inovaţiei.
Holocaustul şi impactul social în societatea românească
Potrivit directorului Muzeulului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Daniel Stejeran, memoria publică este un instrument politic şi etic de reamintire colectivă. Orice proces de construcţie a memoriei implică atât includere, cât și excludere, uneori narațiunile particulare fiind excluse din reprezentarea publică. Prin urmare, un astfel de proces nu este consensual ci, dimpotrivă, generează dispute și interpretări multiple. Atunci când memoria publică se intersectează cu transformările spațiale ale locurilor, redate inclusiv prin monumente, memoriale, plăci comemorative, instalații artistice sau muzee, vorbim despre ”peisaje ale memoriei”. Prin urmare, din punct de vedere al reprezentării fizice, ”peisajele memoriei” sunt create de intersecția dintre loc și memorie. ”Raportându-ne la acest subiect, suntem interesați să dezvăluim forme figurative sau non-figurative ale memoriei Holocaustului, precum și impactul social al acestora în societatea românească. În același timp, prin extinderea interesului nostru pentru locuri ale memoriei Holocaustului din România dincolo de siturile de memorie <<oficial>> desemnate, vom analiza eforturile diverselor entităţi, ONG-uri (inter)naționale, elite, grupuri sociale sau alți actori individuali, de a dezvălui în spațiul public amintiri ascunse sau obstrucționate. Cu alte cuvinte, încercăm să înțelegem acţiunile acestora de a face ca trecutul să prindă viață în prezent, precum și implicarea lor în (re)producția memoriei sociale a Holocaustului”, a precizat directorul Muzeului din Şimleu Silvaniei. Şcoala de primăvară intenționează să exploreze modul în care experiențele genocidale, la care au fost expuşi evreii din România în perioada de maxim avânt a ideologiei antisemite, sunt prezentate în spaţiul public în zilele noastre.
”Ne interesează în ce măsură memoria Holocaustului este prezentă în muzeele și expozițiile permanente dedicate perioadei celui de-Al Doilea Război Mondial sau în proiecte de dezvoltare culturală urbană şi rurală ca o modalitate de a facilita cunoaşterea Holocaustului în România. În acest sens, vom explora memoria contemporană a Holocaustului din România ridicând întrebări legate de relațiile de putere, comunicare și audiență, cultură publică și memorie, pe parcursul mai multor prelegeri și vizite de studiu în diferite locuri ale memoriei Holocaustului. Programul se adresează studenţilor sau absolvenţilor cu licenţă pentru care Holocaustul prezintă un interes de cercetare. În acest sens, aşteptăm candidaturi din partea studenţilor și masteranzilor din România care doresc să-și extindă perspectiva interdisciplinară asupra acestei tematici. Vor fi acordate 10 burse. Bursele acoperă costurile de cazare (într-un hotel de trei stele), masă și transport cu trenul sau autocarul în baza documentelor justificative. Nu există taxă de participare’’.
Un eveniment, cred eu, foarte util, pentru cunoasterea, asumarea si acceptarea propriei istorii. Asa cum a fost ea, cu bune si cu rele, fara omisiuni ‘patriotice’ care creeaza o imagine gresita asupra propriului trecut.