„Iuliu Maniu – Sfinxul de la Bădăcin”

În spațiul românesc din ultimele două-trei veacuri au fost înregistrate câteva nume de familii care au dat istoriei noastre succesiuni de personalități puternice, conducători ai luptei de emancipare națională și creare a statului modern. Între acestea se află și familia Maniu, care numără membri cunoscuți comunității românești din Transilvania încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Este destul să amintim că Iuliu Maniu era strănepotul vestitului lider al Revoluției de la 1848, Simion Bărnuțiu, cel pe care profesorul și filosoful D.D. Roșca avea să-l numească „Europeanul Bărnuțiu”. Iar pe linie maternă se trage din neamul Coroienilor, o altă familie de intelectuali și luptători transilvăneni pentru cauza românească.
Născut cu 150 de ani în urmă, la 8 ianuarie 1873, Iuliu Maniu avea să devină, de la începutul secolului al XX-lea, unul dintre cei mai importanți lideri ai mișcării de dezrobire națională a românilor din Transilvania. A avut marea bucurie să fie între cei mai eminenți conducători ai românilor transilvăneni pentru Unirea provinciei Transilvania cu Regatul României, la sfârșitul anului 1918. Împreună cu alți români destoinici ai Generației Marii Unirii s-a dedicat total construcției unei Românii Noi, după Primul Război Mondial, în care procesele modernizatoare să servească dezvoltării Țării și propășirii Națiunii Române, pe care o dorea a fi integrată în ritmul și sensurile de evoluție/dezvoltare ale Europei Occidentale. Pentru un astfel de țel a militat politic, prin mijloace guvernamentale și parlamentare, în perioada interbelică și după Al Doilea Război Mondial, mergând până la sacrificiul propriei vieți în confruntarea cu comunismul.
Este firesc și de datoria noastră să ne amintim cu respect și pioșenie de o astfel de personalitate a istoriei noastre naționale, la împlinirea unui veac și jumătate de la nașterea sa. Cu atât mai mult cu cât încă în timpul vieții sale a fost apreciat de majoritatea politicienilor vremii, de intelectuali și de poporul de rând, a primit elogii nenumărate din partea multor contemporani de vază din Europa și Statele Unite ale Americii. Iar în epoca noastră, cea care pare atât de secătuită de lideri veritabili, politicieni democrați și oameni de stat, a readuce din planul memoriei trecute în cea a prezentului un astfel de model de dedicare binelui public și interesului Țării poate fi un imbold la meditație și acțiune a liderilor actuali și viitori pentru servirea exemplară a comunității naționale, statului român, dimpreună cu partenerii valoroși europeni și internaționali.
Gândind la readucerea în atenția contemporanilor a portretului unei asemenea personalități importante, Editura Școala Ardeleană și Institutul de Istorie „George Barițiu” (Filiala Cluj a Academiei Române) au lansat proiectul editorial „Iuliu Maniu – 150 de ani de la naștere”. Iar concretizarea acestui demers constă și în publicarea volumului întocmit de istoricul Marin Pop, Iuliu Maniu – Sfinxul de la Bădăcin. De la bun început trebuie spus că ceea ce ne propune autorul nu este o biografie clasică și nici un studiu monografic. Este mai degrabă un portret alcătuit din liniile sugerate de dezbaterile publice din ultimele decenii care au avut ca preocupare viața și activitatea politică a lui Iuliu Maniu. De aceea, volumul este constituit tematic din studii și articole publicate de Marin Pop în reviste de cultură și socio-politice, între care amintim valoroasa publicație „Caiete Silvane” (Zalău). Acestea nu sunt texte de popularizare a istoriei, ci reconstituiri istoriografice ale unor subiecte legate de evoluția lui Iuliu Maniu în spațiul public, preponderent în epoca interbelică. Autorul a realizat o bogată documentare arhivistică, a investigat presa vremii, memorialistica și a intervievat câteva persoane care l-au cunoscut pe Iuliu Maniu, aducând chiar interpretări istoriografice noi. În același timp, prin tematica propusă și stilul exprimării, istoricul sălăjean Marin Pop se adresează tuturor cititorilor interesați și fascinați de personalitatea extraordinară a celui căruia după Marea Unire i se spunea „Sfinxul de la Bădăcin”.
Cuvânt înainte la volumul lui Marin Pop, „Iuliu Maniu – Sfinxul de la Bădăcin”, în curs de apariție la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca, sub egida Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

Vasile Puşcaş
(Articol apărut în revista Caiete Silvane)