Graţie unui proiect cultural co-finanţat de Administaţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) în judeţele din Transilvania, inclusiv în Sălaj, se urmăreşte îmbunătăţirea abordărilor în proiectarea arhitecturală folosind resurse tehnologice şi de design tradiţionale.
Proiectul, intitulat “Linii arhitecturale tradiţionale TradARH” este implementat de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului (CCAJ) Sălaj, în perioada 5 octombrie – 15 noiembrie, în parteneriat cu Asociaţia “Sinapica” din Bucureşti şi Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania şi beneficiază de sprijin şi din partea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă (MJIA) Zalău. Astfel, marţi 3 noiembrie, la CCAJ Sălaj a avut loc o conferinţă de presă cu privire la primul atelier de lucru din cadrul proiectului precizat, la care au luat parte Daniel Săuca- directorul CCAJ Sălaj, Tiberiu Marc – preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj, arhitectul Faminiu Taloş –membru în echipa de proiect şi arhitectul Horaţiu Răcăşan- vicepreşedinte al filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR). După cum a explicat managerul instituţiei de cultură, la primul atelier de lucru din cadrul proiectului au participat arhitecţi, reprezentanți ai autorităților publice din Sălaj, reprezentanţi din partea a trei Grupuri de Acţiune Locală din Sălaj şi Cluj, dar şi persoane interesate de patrimoniul cultural tradiţional. În timpul atelierului a fost prezentat proiectul şi abordarea acestuia, precum şi principalele coordonate ale implementării şi rezultatele dorite.
Astfel, au fost puse în evidență elementele de decor specifice arhitecturii tradiționale din Sălaj și modul în care aceste elemente pot fi preluate în format digital și incluse în proiectele arhitecturale tradiționale. Vorbitorii au subliniat faptul că folosirea unor decorațiuni în arhitectura tradițională făcea parte dintr-un complex al vieții spiriturale, elementele artistice având valoare simbolică și fiind purtătoare de mesaj. În acest context, este necesar să se observe că, în viața tradițională a satului, decorarea exteriorului și interiorului locuinței trebuie înțeleasă din perspectivă istorică, inclusiv prin corelarea decorațiunii cu viața economică și socială a comunităților tradiționale. Au fost prezentate diferite exemple și studii de caz referitoare la arhitectura rurală, atât din Sălaj, cât și din alte zone ale țării, cu explicarea motivelor pentru care sunt necesare reguli în arhitectură și definirea țesăturii rurale și aspectului general al localităților.
Materialele şi tehnologiile tradiţionale, mult mai eficiente economic
Studiile comparative realizate în cadrul OAR demonstrează că materialele și tehnologiile tradiționale, utilizabile în proiectarea și construcția din prezent sunt mult mai eficiente economic decât materialele și tehnologiile contemporane: acoperișuri realizate din paie sau șindrilă vs. acoperișuri din tablă sau țiglă metalică; pereți realizați din lemn, pământ și paie vs. pereți din beton sau gips carton; izolație termică și fonică din cânepă sau lână vs.izolație termică din polistiren ori vată minerală. Pe lângă economiile rezultate din construcție, se adaugă economiile realizate pe termen lung, eficiența energetică a locuințelor
realizate din materiale tradiționale fiind verificată în timp și net superioară multora dintre materialele contemporane. La acestea se adaugă beneficiile economice ale comunității, construcțiile de inspirație tradițională având capacitatea să ofere surse de venit pentru meșteșugari sau agricultura locală. Tot în cadrul primul atelier, al proiectului au fost puse în discuție și diferite abordări în disciplina
în construcții și urbanism, inclusiv existența unor modele și recomandări care să limiteze prejudiciile aduse peisajului cultural. Din perspectivă arhitecturală, modelele, atât constructive, cât și decorative pot fi reprezentate de diferite seturi de modele,din care beneficiarii să poată alege, astfel încât aspectul general al unui sat să fie agresat cât mai puțin. O astfel de abordare poate fi aplicarea de restricții la autorizarea construcțiilor industriale în vatra satului sau pot fi asumate restricții ferme în ce privește regimul de înălțime al construcțiilor. În urma discuțiilor cu participanții la atelier au fost evidențiate câteva cauze ale agresiunilor produse asupra arhitecturii și țesăturii rurale: lipsa de educație și informare a personalului din cadrul autorităților publice locale; lipsa arhitecților în cadrul autorităților publice; o insuficientă respectare a deontologiei profesionale în rândul arhitecților; lipsa de educație și informare a publicului larg şi multe altele.
Astfel, posibilele soluţii pentru problemele evidenţiate pe durata atelierului ar fi o cooperare mai strânsă între OAR şi autorităţile publice, în special în ceea ce priveşte educarea şi informarea personalului acestor autorităţi ca şi a publicului în general, cu un accent asupra educaţiei în şcoală; implicarea arhitecţilor în elaborarea strategiilor de dezvoltare pe termen lung şi a experţilor care pot asigura o mai bună integrare a acestor strategii, inclusiv în ceea ce priveşte optimizarea utilizării resurselor disponibile local.
