Reporter: ICR va marca anul acesta ziua de 1 Decembrie?
Mirel Taloş: Sărbătorirea Zilei Naţionale a României va fi marcată de Institutul Cultural Român printr-o serie de evenimente online de promovare a culturii şi civilizaţiei româneşti. Concerte, expoziţii, conferinţe susţinute de reprezentanţi ai creaţiei artistice româneşti vor consolida în lume valorile şi patrimoniul cultural din ţara noastră. Iar susţinerea şi promovarea acestora revine Institutului Cultural Român, care, prin cele 18 reprezentanţe de pe trei continente, le expune publicului internaţional atât la 1 decembrie, cât şi în jurul acestei date aniversare.
Principalul discurs artistic prin care vom prezenta lumii România culturală va fi interpretarea unică a imnului naţional de către celebrul Alexandru Tomescu la vioara Stradivarius Elder-Voicu. Înregistrarea video va fi transmisă pe toate canalele de comunicare ale ICR (website, Youtube, Facebook, Instagram, Twitter) atât din ţară, dar mai ales din străinătate: Beijing, Berlin, Bruxelles, Budapesta (cu filială la Seghedin), Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena.
Interpretarea imnului naţional va precede un concert înregistrat la Sala Radio special pentru această aniversare naţională susţinută de ICR: spectacolul „Piazzolla 99”, din cadrul Stradivarius International Tour 2020, cu artiştii Alexandru Tomescu, la vioara Stradivarius Elder-Voicu, şi Omar Massa, la bandoneon, care aduce în faţa publicului două faţete ale duetului vioară-bandoneon. De asemenea, concertul cuprinde lucrarea „A Cry for Solitude” a compozitorului Dan Popescu, inspirată din realităţile dureroase ale pandemiei generate de virusul Covid şi dedicată tuturor acelora care au suferit de pe urma acestei maladii şi de asemenea, tuturor celor care luptă cu virusul. Lucrarea „Tango Avincis” este semnată de Omar Massa şi i-a fost inspirată de povestea tumultoasă a unei familii de români de-a lungul veacurilor, în timp ce „Hora Unirii” a lui George Enescu este o lucrare mai puţin cunoscută a marelui nostru compozitor, fiind compusă de tânărul Enescu în 1917, cu doar un an înainte de Marea Unire. Spectacolul mai cuprinde „Balada” lui Ciprian Porumbescu, o piesă ce nu mai are nevoie de nicio prezentare, însă va avea o interpretare în premieră, bandoneonul aducând în dialog cu vioara Stradivarius melancolia sonorităţii sud-americane.
Reporter: Care este ţara în care cultura română este cel mai bine primită şi recunoscută?
Mirel Taloş: Reţeaua ICR în lume cuprinde 18 reprezentanţe pe trei continente. Vorbim de pieţe culturale diferite, iar noi adaptăm promovarea ofertei culturale la particularităţile spaţiului în care ne desfăşurăm activitatea. Colegii din reprezentanţele din străinătate au în vedere, atunci când propun un proiect cultural, profilul consumatorului de cultură din ţara respectivă, momentul ales şi multe alte variabile care, coroborate, determină succesul unei iniţiative. Având în vedere proiectul de ţară EUROPALIA ROMÂNIA (2019- 2020), pe care ICR l-a coordonat în Belgia şi în ţări învecinate cu un succes marcat printr-o participare record, am putea spune că Belgia are un apetit pentru cultura română. Însă nu putem ignora şi reacţiile excelente ale publicului londonez la noul Festival de literatură româno-britanic, ale celui spaniol la deja celebrul Festival de Film Românesc sau ale celui newyorkez la proiectele legate de istoria României.
Reporter: Un top trei al evenimentelor organizate de ICR în toată istoria instituţiei cum ar arăta?
Mirel Taloş: Aşa cum spuneam mai sus, cel mai amplu proiect cultural desfăşurat/coordonat de Institutul Cultural Român, care a presupus un efort considerabil, dar şi răsplată pe măsură, a fost Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA ROMÂNIA, care a inclus peste 250 de evenimente şi la care au luat parte peste 150.000 de persoane. Aş menţiona, de asemenea, Programul CENTENAR din 2018 şi târgurile internaţionale de carte la care România a fost prezentă, cea mai recentă participare fiind în China, la cel mai mare târg de carte din Asia, ţara noastră având statutul de ţară invitată de onoare.
Reporter: Anul 2020 a stat sub semnul pandemiei. Cum caracterizaţi activitatea instituţiei din ultimele luni?
Mirel Taloş: ICR a fost înfiinţat în principal pentru a promova cultura şi civilizaţia românească în străinătate, iar această atribuţie s-a accentuat în această perioadă. Întrega echipă s-a adaptat strategiei de comunicare şi promovarea s-a realizat la cote maxime.
Având în minte titlul unui proiect ICR, „Poezia bate pandemia”, pot spune că în această perioadă dificilă, în care majoritatea instituţiilor de profil au fost nevoite să se mute în mediul online şi să găsească noi modalităţi de a ajunge la publicuri-ţintă, am descoperit incredibila forţă a culturii. Arta nu poate fi învinsă de un virus. Iubitorii de cultură, care până acum se deplasau la evenimentele noastre, au fost cei care ne-au primit ei, de această dată, în casele lor. Putem vorbi chiar de câştigarea unor noi categorii de public în mediul online, în special graţie reţelelor de socializare care au fost principalul instrument de promovare. Creşterea numărului de „prieteni” virtuali ai culturii române, reacţiile lor extraordinare, nu pot decât să ne bucure. Proiectele au fost regândite, în mare măsură, pentru mediul online. Au fost şi unele evenimente în aer liber, însă cele mai multe s-au desfăşurat în mediul online. Cu limitele sau limitările de rigoare, bineînţeles.
Reporter: Care este cea mai mare provocare pentru ICR în 2021?
Mirel Taloş: Sperăm să putem vorbi peste câteva luni despre redeschiderea târgurilor internaţionale de carte, care oferă o vizibilitate extraordinară literaturii române, despre redeschiderea sălilor de spectacol pentru publicul larg, inclusiv a sediilor noastre – din ţară şi din străinătate – care găzduiau evenimente. ICR are strategii pregătite/adaptabile pentru diferite situaţii.
Reporter: Vă mulţumim!
A consemnat Dan Nicolaie
(C) www.bursa.ro
Te-a infipt Tariceanu acolo,nici tu nu mai ai multe!
noul ciocoi parvenit specific tranzitiei postrevoluționare