MOTTO: ,,O limbă poate dispărea nu numai dacă nu este vorbită, ci şi dacă este vorbită atât de prost, încât îşi periclitează identitatea, care stă în rădăcinile ei.” (Nicolae Manolescu, critic şi istoric literar)
- CUM SE VORBEȘTE AZI ÎN ROMÂNIA? Ne dă răspunsul scriitorul RADU PARASCHIVESCU prin chiar titlul lucrării sale ,,NOI VORBIM, NU GÂNDIM”: ,,Paginile acestea au fost gândite ca un insectar al proastei expimări… Majoritatea celor atologați sunt persoane publice. Oameni ce imprimă stiluri de viață, conduc instituții sau partide, emit legi și populează studiouri de televiziune. Oameni care, din nefericire, pot fi luați ca model de viață, iar asta fără ca agresiunea lor asupra limbii române și asupra logicii să fie pedepsită în vreun fel”!
Exemple ale proastei exprimări ne oferă autorul și în cartea ,,FIE-NE TRANZIȚIA UȘOARĂ”: ,,Am revenit în direct cu telespectatorii noștri. Între timp, ne-am înmulțit aici în studio”.
- Prin imitație, devii epigon; prin plagiat – infractor; prin tăcere – apă sfințită; polemizând – omul cuiva; doar fiind tu însuți, devii tu!
- Ce-i mai apropie pe oameni în zilele noastre? Pe copii – jocul; pe tineri – dezorientarea; pe maturi – grijile; pe bătrâni – incertitudinea; pe politicieni – m-am ajuns, cum mă mențin?; pe actori – cine-mi mai oferă un rol?; pe prieteni – tu, la ce-mi mai poți fi de folos; pe părinți – în ce lume vor trăi copiii noștri?; pe bunici – oare voi mai apuca ziua de mâine?
- Cele mai mari dezamăgiri le au oamenii care își fac mai întâi statuie, iar apoi constată că nu au soclu.
- Oglida îți arată chipul exterior, felul de-a fi, pe cel interior. Cu care dintre ele te legitimezi mai convingător?
- De-aș crede în reîntrupare, aș dori să fiu primăvară. Așa aș renaște mereu.
- Cine te ajută să te ridici, nu înseamnă că te-a și înălțat.
- Ești bogat nu prin ce-ai moștenit, ci prin ce lași moștenire.
- Valoarea unei victorii într-o bătălie este direct proporțională cu cea a învinșilor.
- O dilemă – cine reflectă valoarea noastră? Cei pe care-i prețuim sau care ne prețuiesc?
- Un exercițiu de admirație poetică: ,, Numai copilăria e glorioasă,/ în rest totul e agonie.” (DORIN TUDORAN, poet român stabilit in America); – ,,LUMINĂ LINĂ LINI LUMINI/ RĂSAR DIN CODRII MARI DE CRINI”. (IOAN ALEXANDRU, poet din generația lui Nichita Stănescu, decedat prematur)
- PASTILA DE LIMBĂ: Cum se numesc locuitorii unei entități geografice? Cel care locuiește în: ROMAN – romașcan; GIURGIU – giurgiuvean; ÎNTORSURA BUZĂULUI – întorsurean; LANCRĂM – lăncrănjean; TURNU-SEVERIN – severinean; MADAGASCAR – malgaș; NOUA ZEELANDĂ – neozeelandez; GENEVA – genovez; COASTA DE FILDEȘ – ivorian; BRUXELLES – bruxellez.
- ,,Mi-ar fi lene să fiu leneș” (Nicolae IORGA)
- Cântecul maturității în gânduri botezate: ,,Maturitatea înseamnă să ai curajul de a-ți folosi propria experiență”. (IMMANUEL KANT); ,,A fi matur înseamnă a ști când să taci”. (ANONIM); ,,Cred că o parte din maturitate este să știi cine ești”. (ROB LOW – actor, producător și regizor american)
- Prin umor, păstrăm o distanță igienică față de ,,muștele” de pe ,,parbrizul” vieții.
- Oamenii generoși au în ei sâmburele binelui.
- Prefer să-l ,,aud” tăcând, decât să-l aud vorbind.
- ,,Cărțile pe care le-am citit au fost pentru mine, un mod de a-mi multiplica suprafața de contact cu existența” (Alex ȘTEFĂNESCU, critic literar)
- MEMENTO: ,,ACȚIUNEA ESTE CHEIA DE BOLTĂ A TUTUROR SUCCESELOR” (PABLO PICASSO – pictor, sculptor, poet)
profesor Octavian Guțu,
Șimleu Silvaniei
[…] MOTTO: ,,O limbă poate dispărea nu numai dacă nu este vorbită, ci şi dacă este vorbită atât de prost, încât îşi periclitează identitatea, care stă în rădăcinile ei.” (Nicolae Manolescu, critic şi istoric literar) CUM SE VORBEȘTE AZI ÎN ROMÂNIA? Ne dă răspunsul scriitorul RADU PARASCHIVESCU prin chiar titlul lucrării sale ,,NOI VORBIM, NU GÂNDIM”: ,,Paginile acestea au fost gândite ca un insectar al proastei expimări… Majoritatea celor atologați sunt persoane publice. Oameni ce imprimă stiluri de viață, conduc instituții sau partide, emit legi și populează studiouri de televiziune. Oameni… Citeste mai mult […]
[…] CITESTE MAI MULTE DESPRE ACEASTA STIRE […]
[…] MOTTO: ,,O limbă poate dispărea nu numai dacă nu este vorbită, ci şi dacă este vorbită atât de prost, încât îşi periclitează identitatea, care stă în rădăcinile ei.” (Nicolae Manolescu, critic şi istoric literar) CUM SE VORBEȘTE AZI ÎN ROMÂNIA? Ne dă răspunsul scriitorul RADU PARASCHIVESCU prin chiar titlul lucrării sale ,,NOI VORBIM, NU GÂNDIM”: ,,Paginile acestea au fost gândite ca un insectar al proastei expimări… Majoritatea celor atologați sunt persoane publice. Oameni ce imprimă stiluri de viață, conduc instituții sau partide, emit legi și populează studiouri de televiziune. » Mai multe detalii […]
„”Love it!! :)))
“Mi-a spus astăzi o prietenă că e în ”a hurry”, că se grăbește la ”job” pentru un ”meeting office cu CEO”. De fapt a chemat-o directorul să-i faca o cafea. Și am înțeles-o, lucreaza la o multinațională, așa că jumătate dintre cuvinte îi vin în engleză. E ”assistant manager”, adică secretara directorului, dar la așa denumire, când dă cu ochii de ea un instalator, acesta crede că ea e numărul 2 în companie. Alt amic, cu care m-am întâlnit la ”bus” în stație, mergea la ”training”. Pregătirea și instrucția sunt noțiuni perimate, acum se poartă ”training”. Una e să zici: mă pregătesc să ajung magazioner-șef la Lactate și alta e: „fac un training sa fiu operațional chief of Milk&Cheese Departament.” Acum lucrează ”part-time” ca ”promoter”. Adică, pentru cei mai puțini obișnuiți cu romgleza: împarte ”flyere” (fostele pliante) pentru un ”Gym” (fosta sala de sport) și este plătit pentru jumătate de normă.
Afară e un ”freezing rain” de te omoară. Aș fi vrut să zic măzăriche, dar mi-e că nu mă mai înțelege nimeni. Intru la ”supermarket” să ”grab a snack”. ”Snack”, pentru că ”gustare” îmi pute. Apropo, știu cum am preluat „supermarket” de la americani, dar nouă nu ne-a fost de-ajuns, așa că am inventat ”hipermarket-ul.” Dacă există cineva care să îmi spună care e diferența dintre ”supermarket” și ”hypermarket”, ii dau 10 ”apple juice!” Că sucuri de mere am văzut că nu mai au la raft. Optez între un ”snack cu steak” și unul cu ”ham.” „Friptură” sună din secolul trecut, iar șuncă nu mai mănâncă nimeni azi. În definiția românească, ”hypermarket”-ul cuprinde un ”supermarket”, plus alte magazine. Atunci care mai este diferența între un ”hypermarket” și un ”mall”? Sau ”mall”-ul e ”gigamarket”?
Ajung la birou, unde fetele vorbesc despre ”fashion” și ”make-up”. ”Moda” nu mai este un cuvânt la modă, iar ”machiajul” moare și el. Pentru că oricât de agramat ai fi, dacă știi trei cuvinte în engleză păcălești 5 fraieri. E în ”trend”, nu în ”tendințe”, să folosești cuvinte în engleză. O colegă ”account” și-a făcut un ”tattoo” pe ”body” (tatuaj pe corp ar suna de-a dreptul obscen, numai marinarii își fac tatuaje). O să ni-l arate la ”party”-ul din ”weekend”. Nu la ”petrecere”, să nu înțeleagă cineva că e cu taraf. Domne ferește! ”For God’s sake!”
În muzică nu mai avem orchestre sau formații, ci ”band”-uri. Pentru că, nu-i așa, orice mizerie ai cânta, altfel sună „Costel de la Calafat Band.” Care Costel Band nu mai cântă trei manele și două melodii furate, ci efectuează un ”performance fusion-evergreen” și manele!
Cartelele sunt ”prepay”, nu ”preplătite”. Nu le mai cumpărăm, ci le ”shopping”-uim (da, am auzit asta), după ce luăm ”cereal bars” de la raionul ”Diet” și ”toast” de la ”Bakery”.
Un coleg de la ”advertising”, nu de la ”publicitate” că e un cuvânt perimat, ne spune în ”coffee break” că la televizor a văzut un ”Breaking News”: Iohannis a ținut un scurt ”briefing”, așa a zis prezentatorul. Nici măcar el nu mai face conferințe de presă, penduleaza între scurt ”briefing” și ”silent briefing”.
Vă las acum, mă duc să ajung la un ”agreement” cu un coleg, dacă poate el să facă în locul meu un ”meeting report.”
Am luat din engleză cuvinte și le folosim prost. Confundăm la greu “a acomoda” și “to accomodate” (a asigura cuiva cazarea), “audienta” și “audience” (public), “support” și “support” (sprijin financiar). Traducem prin “a observa o lege” expresia “to observe a law” (a respecta o lege), pentru că ni se pare un verb cunoscut.
Nu contează cum vorbim, nu contează cât de prost combinăm limbile, important e să sune bine la ureche și să dăm impresia că știm engleză, chiar dacă nu știm corect limba română.
Ați înțeles ideea: uneori mi-e dor de George Pruteanu.”
S: CPB””
Aveți dreptate, domnule G! Demersul domnului Guțu a deschis, într-un fel, o cutie a Pandorei. Ați reușit să mă derutați! Necunoscând „romgleza”, nici engleza, fiind de formație, să zicem, mai veche, mă gândesc că mi-ar fi mai pe înțeles și util săracul vocabular moștenit de la părinți, oameni simpli, cum s-ar zice, cu puține clase, și de la dascălii dedicați pe care am avut norocul să-i am! S-ar părea că multele clase, făcute cu „pauze lungi și dese” aduc un plus în nuanțarea limbii române, limba vorbită fiind o limbă vie! Împestrițarea limbii cu cuvinte străine o fi dovada unei culturi „temeinice”? Da, dacă limba proprie nu ar putea exprima acel ceva! Curios, pe vremuri, nu prea îndepărtate, limba noastră putea exprima orice -sentimente, lucruri, acțiuni, idei- pe înțelesul majorității. Azi, ți-e rușine, de exemplu, să recunoști că nu înțelegi expresia „hai la shoping”! Nu discut despre termenii consacrați internațional ce vizează tehnologia IT, de exemplu! Din păcate, sau nu, mulți din cei ce folosesc, fără noimă, un asemenea limbaj de parcă le-ar fi rușine de propria limbă, riscă, cu „update”-ul de rigoare, să ne reamintească cuvintele lui Napoleon Bonaparte:„ De la sublim la ridicol nu-i decât un pas”! Caragiale, cât de contemporan ne ești! De Pruteanu e imposibil să nu-mi fie dor!
Respecte!