Eveniment editorial de excepţie la Zalău: satul sălăjean de altădată, sub peniţa magică a Cameliei Burghele

Sala “Dialoguri europene” a Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj a găzduit, joi, 2 februarie, un eveniment editorial de excepţie, ieşit din “rigoarea” obişnuită a lansărilor de carte, un eveniment-spectacol plin de vibraţie, imagine şi culoare.

Protagonista evenimentului, etnologul Camelia Burghele, doctor şi cercetător ştiinţific la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, a transformat o lansare de carte într-un adevărat spectacol, acest fapt datorându-se experienţei acesteia, harului cu care a fost înzestrată şi, nu în ultimul rând, anilor de studiu şi activităţii susţinute de cercetare.

Evenimentul – lansarea a patru volume ce întregesc o colecţie pe tema satului sălăjean de altădată – a debutat cu un mesaj al directorului Centrului de Cultură, Daniel Săuca, gazda acestui eveniment. Lucrarea, apărută sub egida editurii “Caiete Silvane” reprezintă o ocazie unică de introspecţie, de călătorie în Sălajul de altădată, în locuri nebănuit de frumoase, unice în ţara noastră. Volumele lansate, patru la număr de această dată, fac parte aşadar dintr-o colecţie ce cuprinde nu mai puţin de opt volume, un adevărat regal etnografic şi etnologic unic în România pe acest segment, prin multitudinea de informaţii, imagini și elemente inedite dar și prin felul în care sunt aduse sub ochii cititorului şi valoarea pe care o reprezintă pentru patrimoniul cultural județean și național.

Camelia Burghele a încântat publicul prezent în număr foarte mare la lansare – sala fiind plină până la refuz – printr-o prezentare a carierei sale, a paşilor făcuţi în această lume plină de frumos, de culoare, de unicitate, a satelor sălăjene de altădată dar şi de astăzi. Discursul autoarei a fost, de fapt, o poveste, un serial întins peste timp, care a debutat şi continuă şi astăzi, sub un singur crez: munca, îmbinată cu pasiunea, cu dragostea faţă de locurile mai puţin cunoscute ale Sălajului, cu grija faţă de patrimoniul rural, şi nu în ultimul cu iubirea pentru oamenii satelor sălăjene, cei dispăruţi şi, bineînţeles, cei în viaţă, rămaşi să ducă mai departe, uneori în număr extrem de mic, comorile nepreţuite din locurile cuprinse cu măiestrie în toate aceste opt volume. Autoarea lucrează în prezent la următoarele două volume, ultimele din această colecţie impresionantă ce va cuprinde în final, zece volume.

Camelia Burghele nu a vorbit doar despre obiective de valoare din mediul rural sălăjean, despre bisericile vechi, despre tradiţii, despre bătrânii satelor, obiceiuri, ci şi despre prieteniile legate în călătoriile făcute de-a lungul timpului, despre magie, despre „arta vrăjitoriei”, a descântecului, declarându-se fascinată de lucrurile şi informaţiile descoperite, multe dintre ele neştiute de nimeni în afară de cele care au dorit să i se destăinuie. Magia populară a fost subiectul pentru care autoarea a făcut o adevărată pasiune, pe care, ulterior, a transpus-o în munca de cercetare şi documentare. Toate acestea şi nenumărate alte informaţii de o deosebită valoare, aşezate în paginile acestor volume cu un stil aparte, deosebit de atractiv şi facil, fac din volumele lansate de reputatul etnolog sălăjean o colecţie cu adevărat preţioasă ce trebuie să se regăsească în casa fiecărui iubitor de frumos.

Talentul şi activitatea Cameliei Burghele au fost recunoscute de cel mai înalt for cultural românesc, Academia Română, autoarea găsindu-şi un onorant loc în prestigiosul Dicţionar Etnologic Românesc dar şi în multe articole ori referinţe ce au ca punct de plecare prestigioasa instituţie culturală românească. Camelia Burghele este Doctor “Magna cum laude” (cel mai mare calificativ acordat în învăţământul universitar) obţinând, totodată, în cadrul Academiei, o bursă post-doctorală într-un proiect european.

Volumele lansate joi, la Centrul de Cultură şi Artă Sălaj (în continuarea celor patru lansate anterior) sunt: Volumul V Manipularea destinului. În numele magiei terapeutice: vechi credințe din Sălaj – Volumul VI – De la sănătate la boală şi înapoi. Descântec, rugăciune și leac în satul sălăjean; Volumul VII Satul Timpului, Timpul satului. Modele sălăjene de construire a identității locale. Volumul VIII Poveşti şi Povestitori. Ferestre deschise către memoria satului sălăjean. Cele patru volume nou apărute continuă studiul satelor sălăjene și a culturii tradiționale cu specificitatea sa locală, focalizându-se de această dată pe perspectivele magico-rituale de raportare a omului la divin (cu susținerea unor scenarii concrete, din teren: descântece terapeutice, credințe magico-rituale, leacuri vechi), dar și pe mecanismele de construire a identității locale (de asemenea, cu studii de caz aplicate pe comunități sălăjene).

În plus, volumul VIII oferă o deschidere de antropologie vizuală, prin atașarea unui album cu fotografii reprezentative din satele Sălajului. Profesorul Ioan Taloș de la Universitatea din Köln, Germania, consideră demersul Cameliei Burghele drept unul valoros și lăudabil:

  „Spre deosebire de alți folcloriști sălăjeni (Leontin Ghergariu, Dumitru Pop, Augustin Mocanu, Pamfil și Maria Bilțiu, Grigorie și Maria Croitoru, Ștefan Goanță, Ion Mureșan, Ion Pițoiu, Patriciu Știrbu și mulți alții), care au depus eforturi pentru culegerea unor texte de folclor literar, mai ales poetic, Camelia Burghele cercetează terenul din perspectiva mentalităților, a comportamentelor omului în diferite împrejurări ale vieții, a  vârstelor și ocupațiilor, a trecutului, prezentului și viitorului, a identității naționale, a femeii și a bărbatului, a bucuriei și tristeții omului de azi, oferindu-ne pasionante povești trăite.

O văd pe autoare cercetând ziua terenul, iar seara, în laborator, stând de vorbă, prin intermediul cărților lor, cu Ion Șeuleanu, Ion Cuceu, Antoaneta Olteanu, Mihai Pop, Martine Segalen, Marc Augé, Bronislaw Malinowski, Pierre Bourdieu și mulți alții, cu care poartă discuții, le pune întrebări și își confruntă rezultatele și opiniile. Textele Cameliei Burghele dovedesc bucuria și entuziasmul de a fi etnograf în România secolului al XXI-lea și încadrează Sălajul în cultura națională și internațională”, a spus reptuatul cadru didactic universitar. Apariţia acestei lucrări de anvergură, unică în România, a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Editura Caiete Silvane, Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, Consiliul Judeţean Sălaj şi Tenaris Silcotub.