Două noi monografii au apărut la Editura ”Caiete Silvane” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj: Ileana Grațiana Pop, ”Ciumărna – satul în care m-am născut” și Angela Maxim, ”Răstolțu Mare și istoria neamului meu”. Ileana Grațiana Pop, ”Ciumărna – satul în care m-am născut”, prefață de Marin Pop, Editura ”Caiete Silvane”, Colecția ”Monografii” -Zalău – 2019. Autoarea s-a născut pe 1 iunie 1943, în satul Ciumărna, judeţul Sălaj, din părinţii Gavril şi Ana. S-a căsătorit la 16 ani cu Ioan Pop, cu care a avut doi copii: Marius şi Violeta. La 26 de ani a rămas văduvă, cu cei doi copii de cinci, respectiv trei ani, pe care i-a crescut singură, fără a se mai recăsători vreodată. A lucrat la CAP, a brodat cojoace, a tricotat, a practicat croitoria, a prestat activităţi sezoniere, şi-a completat studiile, a fost şefă de magazin de prezentare a vinului, a construit o casă etc. Se pensionează în anul 2000 din comerţ şi se dedică pasiunii artistice pe care a avut-o de-o viaţă: rapsod popular, instructor de grup, colecţionar şi în final, creator de artă populară tradiţională românească. Ileana Graţiana Pop şi-a început cariera artistică la 14 ani, a fost rapsod popular, dansatoare în ansamblul folcloric local, a jucat în piese de teatru. A realizat în Ciumărna un Muzeu de Artă Populară şi o Casă tradiţională. Spirit creativ, cunoscătoare a obiceiurilor şi tradiţiilor populare din zona Agrij-Sălaj, Ileana Graţiana Pop a reprezentat judeţul în ţară şi străinătate. A înregistrat casete audio, CD-uri cu muzică populară şi religioasă. Înfiinţează Grupul Poiana şi devine membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România. Realizează filmări pentru televiziune, evenimente: ”În Haba”, ”La desfăcat mălai”, ”De Sânzâiene”, ”La cânepă” etc. Este autoarea volumului ”Ciumărna – satul meu cu vorbe dulci” -Editura ”Caiete Silvane”- Zalău- 2016. Păstrătoare şi continuatoare activă a tradiţiilor şi obiceiurilor sălăjene, Ileana Graţiana Pop mai are încă multe de spus în viaţa artistică.
Angela Maxim – ”Răstolțu Mare și istoria neamului meu”
Angela Maxim, ”Răstolțu Mare și istoria neamului meu”, Editura ”Caiete Silvane”, Colecția ”Monografii”– Zalău – 2019. ”România… Ţară mândră şi binecuvântată între toate ţările semănate de Domnul pe pământ. În mijlocul ţării, înconjurat de lanţul munţilor Carpaţi, precum un zid împrejmuieşte o cetate, se întinde frumosul ţinut al Transilvaniei. În partea de nord‑vest a acestui ţinut se află şi minunatul meu sat, Răstolţu Mare. Aparţinând comunei Buciumi din judeţul Sălaj, Răstolţu Mare este cel mai vechi sat de pe Valea Agrijului, atestat documentar din anul 1334. Vă mărturisesc, cu toată sinceritatea, că m‑am gândit mult la scrierea acestei cărţi. A fost foarte greu să mă hotărăsc, deoarece scrisesem doar cărţi de versuri. Aici sunt mărturisiri ale bunicilor mei, fapte care s‑au întâmplat cu‑adevărat… istorie curată: cea a satului şi a neamului meu. Această carte este pentru mine o mare provocare. Ea mă responsabilizează să redau chipul evenimentelor aşa cum au fost şi aşa cum le‑am auzit şi primit din gura bunilor mei”, scrie în postfaţa volumului autoarea.
