Dincolo de orice Taină

Motto: „ Bunătatea este un cuvânt pe care-l poate auzi şi cel surd, şi-l poate citi şi cel orb”. ( Mark Twain, 1835-1910, scriitor american).

Episcopia Sălajului, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj (CCAJS), a organizat, luni, 29 februarie 2016, o nouă întâlnire în cadrul seriei de conferinţe „Glasul Bisericii în Cetate”. Aceasta s-a desfăşurat în sala arhiplină „Dialoguri Europene” a CCAJS, cu participanţi/participante de diferite profesii şi vârste, printre care studenţi şi elevi (Nota Bene!), în frunte cu Preasfinţitul Părinte Petroniu – Episcopul Sălajului, într-o atmosferă cucernică. Întreaga activitate a fost coordonată de pr. conf. univ. dr. Gabriel Viorel Gârdan – consilier cultural la Episcopia Sălajului.
Protagonistul acestei reuniuni de „suflet creştin” (peste două ore) a fost distinsul prof. univ.dr. Daniel DAVID de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (U.B.B.) din Cluj-Napoca, personaliate marcantă a vieţii universitare româneşti şi internaţionale. Domnia sa este profesor „Aron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie la U.B.B., director fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din U.B.B., preşedinte al „International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health”, profesor asociat la prestigioasa instituţie medicală „Icahn School of Medicine at Mount Sinai” din New York, fiind – totodată – membru al „Scientific Review Group in Social Sciences” în „European Science Foundation”.
Tema conferinţei „Despre religiozitatea românilor. Din profilul psihologic al poporului român”, a reliefat rezultatele cercetării lui Daniel David cu privire la psihologia poporului român, publicată în anul 2015. În expunerea sa, dublată cu un edificator suport video pe un ecran mare, profesorul David s-a referit la: Fundamentele despre cultură şi religie, evidenţiind valorile, normele şi axiomele acestora; Ce ştim despre religiozitatea românilor?; Despre religiozitatea românilor. O reţetă „psihoculturală” şi Harta culturală a lumii.
Întreaga pledoarie a lui Daniel David a fost urmărită cu mare atenţie, chiar cu evlavie (în nota tematică!) şi răsplătită cu aplauze, întrucât participanţii ştiau şi ştiu că „religia este recunoaşterea tuturor îndatoririlor noastre ca fiind porunci Divine”, cum bine zicea Immanuel Kant. Dincolo de orice Taină dintre cele şapte (botezul, miruirea, împărtăşania, pocăinţa, hirotonia, nunta şi maslul), profesorul David ne-a purtat cu măiestrie prin „labirintul cunoaşterii”, călăuzindu-ne pe „calea adevărului”, întru înţelegerea raportului dintre religie şi ştiinţă, care este unul destul de echilibrat şi, mai ales, de comunicare cu realitatea Divină, cea care pecetluieşte legătura dintre Dumnezeu şi om. A făcut-o aplicat, cu multe date şi exemple, ţinând cont de adevărul etalat în cuvintele lui Nicolae Steinhardt: „Cine ştie că libertatea e bunul suprem, înţelege ce poate însemna creştinismul”. Eruditul profesor Daniel David – om de ştiinţă şi cercetător de seamă în domeniul psihologiei – a pledat, din nou, pentru înţelegere şi respect reciproc, pentru bunătate, lucruri definitorii în stabilitatea spirituală a fiecăruia dintre noi. Apoi, profesorul Daniel David şi Preasfinţitul Părinte Petroniu au răspuns, pertinent, la întrebările venite, decent, din partea publicului, care – pe alocuri – au fost însoţite şi de unele comentarii tematice.
Prezent la această conferinţă, Ionel Ciunt – prefectul Sălajului – a avut un discurs bun, potrivit cu tema dezbătută, apreciat de întreaga asistenţă.
În rezumat, Daniel David a precizat: „ Trebuie înţeles faptul că religia este o parte a culturii. În ceea ce priveşte religiozitatea românilor, acesta se caracterizează printr-un nivel foarte ridicat în comparaţie cu multe ţări ale lumii, însă, uneori componenta de superstiţie este foarte ridicată în dauna conţinutului teologic. De aceea, cred că un prim mesaj foarte important este că biserica trebuie să aibă un rol mai activ, astfel încât să umple această religiozitate pe care o au românii cu un conţinut teologic adecvat pentru a preveni dezvoltarea superstiţiilor şi căderea în pseudoştiinţă. De asemenea, în contextul în care religia fiind asociată cu cultura, noi trebuie să înţelegem că suntem în faza unei schimbări psihoculturale, când o serie de atribute psihoculturale, cum ar fi – spre exemplu – colectivismul sau concentrarea puterii, încep să se schimbe. Aşadar, un al doilea mesaj este că religia trebuie să se gândească cum va reuşi să facă faţă acestor schimbări psihoculturale, deoarece până în prezent caracterul colectivist al religiei era congruent cu caracterul colectivist al ţării. Dar dacă în viitor ţara va avea un profil autonom, miza pentru biserică este cum va reuşi să atragă oameni cu profilul autonom într-un context în care valorile colectiviste sunt cele mai importante. Nu spun că este imposibil, spun că este important să se gândească la astfel de strategii şi sunt convins că astfel de strategii există”. În fine, un al treilea mesaj este că ştiinţa şi religia sunt de aceeaşi parte a baricadei în lupta împotriva pseudoştiinţei şi şarlataniei, fiecare însă trebuind să maximizeze expertiza sa: cunoaşterea lumii prin cercetare în cazul ştiinţei şi cunoaşterea axiologică/morală în cazul religiei; orice ieşire din această expertiză poate duce la rândul ei la situaţii complicate.
În final, preotul Gabriel Gârdan i-a mulţumit profesorului Daniel David pentru prelegerea sa, precum şi publicului pentru prezenţă şi participare activă. Următoarea adunare creştină va avea loc în luna martie 2016, în aceeaşi sală primitoare, cu tema „Responsabilitatea morală”, când se vor dezbate probleme din zona dintre viaţa socială şi cea morală.

Prof. Marin Ştefan