Trei volume ce poartă semnătura reputatului etnolog sălăjean Camelia Burghele au fost lansate miercuri, 16 martie, la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Este vorba despre cele mai recente două volume ale seriei „Satele sălăjene şi poveştile lor” – volumul IX – “Veselia satului şi ospitalitatea familiei. La nuntă în satele sălăjene” și volumul X – “Reconstrucţii identitate citite antropologic. Povestea și savoarea mâncărurilor de altădată” – respectiv “De la vrajă la vrăjeală”, o un studiu antropologic pe tema supranaturalului contemporan.
Referindu-se la proiectul editorial dedicat satului sălăjean Daniel Săuca, managerul CCAJS , a apreciat că este „unul dintre evenimentele editoriale de excepţie ale anului”, fiind „o oglindă extrem de interesantă şi de binefăcută a ceea ce a însemnat odinioară satul sălăjean”. „Camelia Burghele nu face doar să radiografieze ceea ce a a fost acest spaţiu cândva, ci şi să dea anumite soluţii, anumite repere pentru un viitor mai bun faţă de ceea ce se întâmplă astăzi”, a punctat oficialul Centrului, exprimându-şi încrederea că 2018, în contextul Centenarului, „va fi un an al cărţilor, al lucrurilor esenţiale, al lucrurilor care pot schimba cu adevărat România. Şi nu cred că folosesc cuvinte foarte mari: cred că volumele importante pot să schimbe România. Cred în puterea cărţii, în puterea cuvântului şi asta încercăm să facem în 2018, să oferim cât mai multe şi mai frumoase cărţi, spre schimbarea la minte, fie ea şi de pe urmă, a românului”.
Poveştile satelor sălăjene vor continua în volumul al 11-lea
Rezultatul a peste două decenii de cercetare ştiinţifică, vastul proiect „Satele sălăjene şi poveştile lor” cuprinde 10 volume, însă autoarea a dezvăluit publicului că pregăteşte unul nou, dedicat unui personaj extrem de cunoscut în spaţiul rural – Vrăjitorul din Călin. „Acest personaj nu mai există, dar pe care încerc să îl recreez, ca un experiment etnologic, doar din memoria colectivă. Este un personaj cunoscut în toate satele Sălajului, nu mai trăieşte, însă atât de multe informaţii am despre vrăjile pe care le făcea, încât mă gândesc să îi reconstitui portretul”, a mărturisit Camelia Burghele.
“Veselia satului şi ospitalitatea familiei. La nuntă în satele sălăjene” şi “Reconstrucţii identitate citite antropologic. Povestea și savoarea mâncărurilor de altădată”, ambele apărute la Editura Caiete Silvane (Zalău) și la Editura Etnologică (București), cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și al companiei Tenaris Silcotub, continuă poveştile din celelalte opt volume, oferind cititorilor o creionare a ceremonialului nupţial, respectiv, un studiu antropologic despre gastronomia tradițională.
„Sălajul nu avea, în momentul în care am început să fac studii de teren, un volum de studii antropologice despre bucătăria tradiţională, despre actul alimentar în satul tradiţional, despre reţetele bunicii. M-am gândit să fac o abordare a acestui subiect, aşa că am mers în multe dintre satele Sălajului să văd ce găteau femeile altădată. Dar mâncărurile pe care le-am găsit au fost atât de multe, de vaste şi de diversificate, încât mi-am dat seama că va trebui să iau doar o felie din alimentaţia tradiţională. Aşa că m-am oprit doar la sarmale”, a mai spus autoarea, precizând că demersul său reprezintă „un minim gest de patriotism”.
Prin volumul “De la vrajă la vrăjeală”, apărut la prestigioasa editură a Institutului European, Camelia Burghele face trecerea de la magia tradițională la cea modernă, contemporană, dar și de la studiile de etnografie locală la cele de antropologie culturală.
