Despre carte și binefacerile cititului

Prezentul text nu este un articol obișnuit ca formă. El este o microantologie de texte din cultura română și universală ce are ca temă cartea și binefacerile cititului. Ideea de-a concepe un astfel de demers mi-a fost sugerată de un fragment din „Jurnalul filozofic” al lui Constantin Noica: „Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci nu te ascultă. Însetează-l întâi.” Acest obiectiv mi l-am propus și eu, respectiv să-i „însetăm”de lectură pe cei care încă o mai consideră un act gratuit, o pierdere de vreme, un efort fără nici o finalitate practică. Poate citatele alese vor avea menirea de a-i determina pe unii dintre neprietenii lecturii să încerce măcar să se convingă pe cont propriu că o carte este o lume nouă din care n-ai cum să „ieși” fără să simți că până atunci ai trăit într-un cerc strâns și că în lume se poate trăi și altfel.
Am structurat microantologia în trei părți, fiecare având un titlu ce-i trădeză conținutul:
I. Cartea și cititul reflectate în citate românești
II. Cărturari străini despre carte și citit
III. Cercetări științifice despre beneficiile cititului

I. Cartea și cititul reflectate în citate românești

1. „Citeşte! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini.” (Mihai Eminescu, poet)
2.” Toți acei care au acces la o bibliotecă, la cărți, sunt niște inși mai buni decât alții, mai fortificați, iar durerile îi ating mai puțin și nefericirile trec mai repede.”
(Mircea Eliade, scriitor, istoric al religiilor)
3. „Cărțile se scriu în singurătate, însă împortiva ei.” (Octavian Paler, scriitor)
4. ”Cărțile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriașă a țestei noastre. Niciun aparat de zbor nu te-a dus atât de departe.” (Mircea Cărtărescu, scriitor)
5. ”Cărțile m-au învățat să citesc corect realitatea.” (Mircea Horia Simionescu, scriitor)
6. ”Cititor înseamnă cine înțelege o carte.” (Nicolae Iorga, istoric)
7. „Fără cărți nu pot trăi decât dobitoacele și zeii.”(Petre Țuțea, eseist, filozof, publicist)
8. „Eu cred că o lectură sănătoasă trebuie să te facă viu, trebuie să te armonizeze cu tine însuți, să te îmbogățească, să te binedispună, să te integreze mai bine în lumea ta. Citesc cu bucurie câtă vreme ceea ce citesc… îmi oferă materia primă a unei mai bune așezări în lume și în destinul propriu.” (Andrei Pleșu, scriitor, eseist, filozof)
9. ”Lucrul formidabil pe care ți-l oferă cititul este această întâlnire cu altul în absența lui. Iar consecințele acestei întâlniri sunt uriașe. Cei pe care-I citești nu sunt fitecine. Intrând, prin carte în legătură cu ei, profiți de tot ce au gândit și simțit ei într-un mod exemplar, devenind apoi o măsură a umanului… când e vorba de cărți, ne aflăm în primul rând nu în fața unui fapt actual, ci a unei oferte de viață.” (Gabriel Liiceanu, filozof, eseist și scriitor)
10. „A citi înseamnă a învăța. E o formă de experiență… căci dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în jurul nostru într-o viață de om, am fi foarte săraci… Cărțile ne dezvăluie cu adevărat înțelesul lucrurilor pe care le trăim. Necitind suntem ignoranți: dar nu numai fiindcă nu ne putem explica propria noastră viață… cititul ne permite accesul la un univers infinit…” (Nicolae Manolescu, critic literar)

II. Cărturari străini despre carte și citit

1. „Cea mai mare parte a cunoștințelor umane din toate ramurile există doar pe hârtie, în cărți – această memorie de hârtie a umanității.” (A. Schopenhauer, filozof)
2. „Există un farmec aparte în cărți; cărțile ne provoacă încântare: vorbesc cu noi, ne dau sfaturi bune, devin prieteni vii pentru noi .” (Petrarca F. , poet)
3. „O carte bună este ca o conversație cu o persoană inteligentă. O carte este un interlocutor, un prieten, un consilier.”(L. N. Tolstoi, romancier)
4. „Cartea este o vrăjitoare. Cartea a transformat lumea, conține memoria rasei umane, este portavocul gândirii umane. O lume fără carte este o lume a sălbaticilor “ (N. A. Morozov, om de știință)
5. “Citirea cărților nu este o modalitate de a scăpa de viață; cărțile oferă cheia înțelegerii acesteia. Cheia realității”. (Sebastian Faulkes, romancier )
6. “A iubi cititul înseamnă a schimba orele de plictiseală inevitabile în viață cu ore de mare plăcere. “ (Charles Louis Montesquieu, scriitor )
7. “Una dintre bucuriile lecturii este oportunitatea de a profita de înțelepciunea generală a umanității.” (Ishmael Reed, poet)
8. “A citi înseamnă a te gândi, a te ruga, a vorbi cu un prieten, a-ți exprima gândurile, a asculta ideile altora, a te bucura de muzică, a vedea peisaje frumoase și a te plimba de-a lungul plajei.” (Roberto Bolaño, romancier)
9. “Cititul face ca o persoană să fie informată, conversația să fie plină de resurse, iar obiceiul de a scrie să fie precis.” (Bacon F. , filozof)
10. “Cititul înseamnă crearea propriilor gânduri cu ajutorul gândurilor altor persoane.” (P. E. Rubakin, scriitor)

III. Cercetări științifice despre beneficiile cititului

În cronica sa „De neamul moldovenilor”, Miron Costin este primul român care vorbește despre importanța cititului: „Nu este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă
decât cetitul cărților.”
Comparând conținutul acestei clasice aserțiuni cu ceea ce reliefează despre citit textele cuprinse în microantologia din acest articol-colaj, ne dăm seama cât de mult a evoluat semnificația actului lecturii de-atunci și până azi. În general, așa cum rezultă fără echivoc din citatele reproduse, dar și din ceea ce se vehiculează pe mai multe canale de socializare, lectura aduce sine multiple beneficii, tot atâtea izvoare ale evoluției gândirii omenești, dar și al modului de a fi al omului între semenii săi.
Studii serioase realizate de mai multe universități din lume, arată de ce este importantă lectura: cititul te face mai inteligent; crește capacitatea de focalizare și atenția; îmbunătățește memoria; mărește capacitatea creierului dezvoltă gândirea analitică; crește imaginația și devii mai creativ; crește bagajul de cunoștințe și cultură generală; îmbogățește vocabularul; reduce stresul; îmbunătățește calitatea somnului; te face mai bun; este o metodă de dezvoltare personală; ajută să te cunoști; să avansezi mai ușor în carieră, cum să faci singur anumite lucruri.
Cercetările s-au făcut și se fac în multe centre universitare. De exemplu, un studiu făcut la Emory University a demonstrat că cititul te face mai bun, mai empatic, mai sociabil.
O cercetare făcută la University College of London pe 1100 de adolescenți a dovedit că cei care citesc cu pasiune înțeleg cu 26% mai multe cuvinte decât cei care nu o fac. La Universitatea Sussex din Marea Britanie specialiștii au ajuns la concluzia că lectura este cea mai bună metodă de a scăpa de stres. Șase minute de citit ceva plăcut reduce stresul cu 68%, pe când ascultarea muzicii relaxante reduce stresul cu 61%.
Totodată, cititul îmbunătățește calitatea somnului. Cum? Datorită faptului că reduce stresul și ne deconectează de problemele cotidiene. Glosând despre carte, nu putem eluda poezia „Ex libris” a lui Tudor Arghezi, una din cele mai frumoase ode dedicată acesteia și creatorului său: „Carte frumoasă cinste cui te-a scris”.
Scepticii, mai bine-zis neiubitorii lecturii, cu siguranță își vor motiva parțial absența apetitului pentru cuvântul scris apelând la o aserțiune a filozofului Emil Cioran: „Se scrie prea mult… Până și Shakespeare a exagerat”. Pun punct textului-colaj de azi ce se dorește o invitație la lectură ca izvor formator multilateral al omului și un act cognitiv-educativ generator de cultură și civilizație.
Înaintea punctului final, invit eventualii cititori la o călătorie în secolul al XIX-lea, unde poetul Alexandru Vlahuță prin creația „Lui Eminescu” ne oferă una din cele mai sugestive, mai dense în semnificații rosturi ale lecturii: „Tot mai citesc măiastra-ți carte, Deși ți-o știu pe dinafară: Mă duc tot mai afund cu mintea
…………………………………
În lumile de frumuseți
Ce-au izvorât eterni luceferi”
Cititul – o călătorie în lumile de frumuseți!
Mai bine de un an trăim sub semnul pandemiei, cea care planează deasupra noastră ca o „Sabie a lui Damocles”. În acest context, cititul este și un mod de a uita de cumplita boală; un mod de a evada legal din carantină; un mod de a substitui absența prietenilor; un mod de a călători gratuit și fără pașaport oriunde în lume.

Octavian Guțu,
dascăl de cetire și simțire românească