Deşi denumirile oficiale ale tuturor localităţilor din ţară sunt stabilite prin lege, deloc puţine sunt situaţiile în care scrierea acestora se face incorect. Iar judeţul Sălaj nu face excepţie. Aşa se face că pe indicatoarele de la intrarea şi ieşirea în/din unele localităţi, dar şi pe inscripţiile de pe imobilele unor instituţii şi societăţi comerciale, demumirile aşezărilor din judeţ sunt scrise în alt fel decât cel prevăzut în Legea nr. 2/1968, republicată şi cu modificările ulterioare.
Preocupat de respectarea legii şi, implicit, de redarea corectă a acestor denumiri, sălăjeanul Gergely Mihai a realizat, în 2002, un ghid – „Starea civilă în judeţul Sălaj”, care cuprinde nu doar varianta corectă de scriere a fiecărei localităţi din judeţ, dar şi evidenţa perioadelor de înregistrare a faptelor şi actelor de stare civilă, pentru perioada 1895-2002.
Cu o experienţă de peste 40 de ani în activitatea de stare civilă, la început ca secretar al unei comune, iar din 1969, în cadrul Serviciului de stare civilă/Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor din cadrul Consiliului Judeţean Sălaj, Gergely Mihai a decis să lase moştenire atât lucrătorilor din sistem, cât şi simplilor cetăţeni o parte din cunoştinţele pe care le-a dobândit de-a lungul carierei sale şi a celor şapte ani de cercetare a registrelor de stare civilă.
Autorul subliniază o prevedere a legii, potrivit căreia în scrierea denumirilor de localităţi litera „î” nu se înlocuieşte cu „â”, decât în cazuri excepţionale, printre care „Românaşi”. „Înscrierea denumirii localităţilor în actele şi certificatele de stare civilă se face potrivit Anexelor la Legea nr. 2/1968, republicată şi cu modificările ulterioare, privind organizarea administrativă a teritoriului României, iar înlocuirea literei „î” cu „â” se va putea face numai pe măsura mădificării acestui act normativ”, a precizat semnatarul ghidului amintit.
“Ar fi de dorit ca dispoziţia legii să fie respectată de către toate instituţiile statului, autorităţile publice locale, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judeţului, administratorii drumurilor, mass-media etc.”, adaugă autorul îndreptarului.
Din păcate, acest lucru nu se întâmplă, pe de o parte din necunoaştere, pe de alta, ca urmare a lipsei de preocupare a factorilor responsabili. Un rol important îl joacă şi uzanţa cotidiană, care a făcut ca formulări eronate să fie împământenite în limbajul locuitorilor zonei şi preluate în unele lucrări ori de către mass-media. În astfel de situaţii se regăsesc denumirile localităţilor Şărmăşag, transformată în „Sărmăşag”, Pustă, folosită sub forma „Pustă Vale”, Sînpetru Almaşului, cu forma uzitată „Sâmpetru Almaşului”, Sîntă Măria („Sântămărie”), Moigrad-Porolissum („Moigrad”), Sutoru („Sutor”), Sub Cetate („Subcetate”), Porţ („Porţi”), Bizuşa-Băi („Bizuşa”), Cerişa („Cerâşa”), Măerişte („Măierişte”), Fîntînele-Rus („Fîntînele”) etc. „Cu toate acestea, legea-i lege, iar denumiriles trecute în actul normativ trebuie respectate întocmai”, susţine autorul îndreptarului.
Gergely atrage atenţia şi asupra greşelilor din unele anunţuri publicate în presă, unde apar denumiri de localităţi inexistente, printre care Borza Tog, Bozolnic, Cerăt ori Călin, „probabil nişte cătune din judeţul Sălaj”.
„Întrucât fenomenul scrierii incorecte a denumirii judeţelor şi localităţilor are un caracter naţional, cred ca se impune intervenţia de urgenţă a Guvernului, a Academiei Române, a Consiliului Naţional al Audiovizualului, înainte de organizarea ţării în regiuni”, mai spune Gergely.
Demers pentru scrierea corectă a denumirilor de localităţi sălăjene
Unele dintre exemplele date sunt neconvingătoare, dl Gergely nu are nici o autoritate științifică. Dimpotrivă. „Sâmpetru”, „Sântămărie” sunt forme corecte altundeva în România, dar după Gergely nu sunt corecte în Sălaj. Doar pentru că el a fost funcționar și a tipărit o broșură în care „se dă mare”?
Anonimule, esti pe langa rau de tot. Daca in nomenclatorul localitatilor si in Monitor e cum zice Gergely, apari tu si Batman, Batman. Du-te la coasa si lasa-i pe cei care se pricep. Nu stiu cine-i Gergely asta, da zice bine.
De „pe lângă” (cum zici), îți dau un singur contraexemplu: „Sântămăria-Orlea”. Mai departe mai citește, mai gândește. Nu orice însăilare a unui fost secretar de primărie sau a unui simpatizant al său e de răspândit în presă!
Tu ori esti prost, ori esti prost, din doua una. Nu intelegi nimic 🙂
Espèce d’imbecile!
Nu vă certați, măi anonimilor.Și eu am reținut de exemplu că se uzitează scrierea incorectă a localității Vârșolț.Corect este Vîrșolț…
Acest domn Gergely are dreptate, Legea nr 2/1968 este inca in vigoare iar denumirile localitatilor se stabilesc numai prin lege.
[…] sursa: magazinsalajean.ro […]
corect este Vârșolț! Așa cum corect este România, iar nu Romînia. Dacă legea spune altceva, schimbați legea.
Pe ce te bazezi? Cunoști vreo lege sau te bagi în seamă? Regulile gramaticale și modificările decise de Academia Română nu se aplică numelor proprii.
Denumirea localitatilor , ca sa inteleaga toata lumea, este ca si numele persoanelor. TREBUIE SCRISE CORECT!. Mai mult, denumirea localitatilor este data prin actul normativ indicat în articolul din presa. Cine nu stie ori ii prost ori ii prost, ca anonimul de la or 8, 01.
Felicitari D-l Gergely, pentru ceea ce a facut in activitatea sa si acum pt. ca a atras atentia celor care pocesc denumirile localitatilor.
Te citez: „Cine nu stie ori ii prost ori ii prost, ca anonimul de la or 8, 01.”
Ceea ce scrii se cheamă tautologie.
Sau merge aici limbajul comun – „cine zice, ăla e!”