Cunoscutul etnolog sălăjean Camelia Burghele şi-a lansat un nou studiu de antropologie culturală. Intitulat „De la vrajă la vrăjeală”, volumul apărut la Editura Institutul European, oferă o actualizare a relaţionării practicate de individ cu supranaturalul, sub multiplele sale forme şi formule.
După o lungă și prodigioasă serie de studii în care a pus în discuție poziționarea țăranului – locuitor al satului tradițional sau mai puțin tradițional, actual – față de magia terapeutică, cu resorturile mentale și punerile în praxis ale acesteia, susținută de studii de caz pe țăranul satelor sălăjene (zona predilectă de teren etnografic a autoarei, ca areal natal: a se vedea volumele din seria „Satele sălăjene și poveștile lor”), autoarea şi-a mutat centrul de interes în urban, analizând felul în care omul modern, contemporan, globalizat și macdonaldizat, operează cu aceleași concepte ca și bunicii lui sau, din contră, își construiește altele noi, potrivit vremurilor contemporane.
Sunt introduși, astfel, în discuție, termeni operaționali cu ajutorul cărora societatea actuală se raportează la supranatural, fie prin intermediul religiei (care a devenit tot mai elastică și tot mai „blândă”), fie prin intermediul magiei (tot mai productivă, tot mai rafinată), fie prin intermediul producțiilor culturale (mă gândesc aici la literatură, cinematografie, formule multimedia), fie prin noul zeu al vremurilor moderne – internetul și paradigmele de new media ce se alimentează din internet. Parcă „plictisit” de atâta precizie tehnologică, ordine automată dată de calculator sau trăire mecanică a vieții, omul contemporan – susține volumul – este „impregnat” de magie, iar autoarea se situează în siajul antropologilor francezi și italieni care vorbesc despre o resurecție omniprezentă a magiei, chiar dacă (sau mai ales) eclectică, „marketizată” în infinite oferte de rezolvare magică a situațiilor de criză.
Cartea „marchează trecerea etnologului Camelia Burghele la studiile de antropologie urbană, pentru care percepția supranaturalului are o structură aparte, surprinsă de autoare cu acuratețea unui „senior” în ale analizei diacronice, confirmând încă o dată valoarea unui cercetător de excepție. Un volum unic în felul său, de pionierat și, mai ales de maximă actualitate, tentant pentru lectură”, susţine academicianul Sabina Ispas.
Camelia Burghele este etnolog specializat în magia terapeutică tradițională și formulele moderne de preluare a scenariilor magico-rituale, dar și în dinamica proceselor culturale din satele românești tradiționale. Dublu licențiată (Facultatea de Litere și Facultatea de Ştiinţe politice, administrative şi jurnalistică, ambele din Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca) și dublu master (Facultatea de Litere – Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, Facultatea de Istorie – Universitatea Bucureşti), are un doctorat obținut cu distincţia Magna Cum Laude, în 2003, la aceeași universitate clujeană. A finalizat studiile postdoctorale la Școala Postdoctorală a Academiei Române (2013), în coordonarea științifică a acad. Sabina Ispas. Majoritatea studiilor etnologice sunt publicate în seria „Satele sălăjene și poveștile lor” (10 volume până în prezent). A primit premiul ASER în anul 2014, pentru cartea „La nuntă în satele sălăjene”. Cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Camelia Burghele este o voce autorizată a generației tinere de antropologi români, preocupată de radiografierea fenomenelor culturale specifice globalizării, a noilor repere din satul post-tradițional și a formulelor elastice de raportare a omului contemporan la paradigma supranaturalului.
